Rusia se confruntă cu un excedent de persoane cu studii superioare, o realitate care intră în contradicție directă cu nevoile stringente ale pieței muncii, avertizează Guvernul de la Moscova. Ministrul rus al Educației și Științei, Valeri Falkov, a avertizat că obsesia pentru diplomele universitare dezechilibrează grav economia țării, pledând public pentru abandonarea modelului de „învățământ superior universal”, relatează The Moscow Times.
Cuprins:
În cadrul forumului HR EXPO PRO, ministrul Falkov a criticat sistemul actual, dezvoltat în ultimele decenii, care stimulează aproape orice absolvent de liceu să urmeze o universitate, neglijând meseriile tehnice.
„Cererea de învățământ superior, construită de-a lungul deceniilor, atrage aproape orice absolvent de liceu. Acest lucru nu este bine, nu este corect. Nu este nevoie de învățământ superior universal”, a declarat Valeri Falkov.
Această schimbare de discurs nu este una întâmplătoare, ci vine în contextul unei campanii guvernamentale agresive. În urma declanșării războiului din Ucraina și a exodului de personal, Rusia se confruntă cu o criză severă de forță de muncă.
Drept urmare, președintele Vladimir Putin a cerut imperativ ca fabricile – în special cele din sectorul industrial și de apărare – să fie populate urgent cu tineri specialiști.
Pentru a-și asigura forța de muncă din uzine, autoritățile ruse au implementat o serie de măsuri administrative și legislative drastice, menite să oprească tinerii din drumul spre facultate:
Deși studiile arată că universitățile oferă o mai mare siguranță profesională, politicile restrictive ale Moscovei încep să își producă efectele dorite de regim.
Conform studiului „Indicatori educaționali: 2026”, realizat de Școala Superioară de Economie, în anul 2024 structura sistemului era încă dominată de universități.
Astfel, 4,4 milioane de studenți erau înscriși în universități, comparativ cu 3,9 milioane în colegii tehnice. Per total, 54% dintre tinerii ruși au absolvit studii superioare.
Cercetătorii au descoperit că absolvenții de universitate sunt mai predispuși să lucreze în domeniul lor de studiu.
Printre cei cu studii superioare care și-au găsit un loc de muncă, cifra a fost de 74,5%, printre specialiștii de nivel mediu - 60,7%, iar printre cei care au absolvit programe de formare în meserii specializate - 55,8%
Cu toate acestea, constrângerile impuse de stat au provocat o schimbare istorică în comportamentul tinerilor.
Datele oficiale ale Ministerului Educației arată o evoluție accelerată: dacă în 2020 doar 43% dintre absolvenții clasei a IX-a alegeau școlile profesionale, în anul 2025 s-a înregistrat un record istoric de 63% de elevi care au abandonat traseul academic în favoarea colegiilor tehnice.