Rusia își va dubla numărul de trupe de la granița cu NATO, ca pregătire pentru un potențial război. Avertisment sumbru din Estonia

Rusia intenționează să își dubleze numărul de trupe staționate de-a lungul graniței cu statele baltice și Finlanda, ca parte a pregătirilor pentru un potențial conflict militar cu NATO în următorul deceniu, potrivit șefului serviciului de informații externe al Estoniei, Kaupo Rosin.

Deși a subliniat că Rusia nu este în prezent „dispusă să desfășoare acțiuni militare împotriva NATO”, el a avertizat că acest lucru ar fi posibil în viitor. „Vedem că rușii calculează că un conflict militar cu NATO este posibil în următorul deceniu”.

Reformele militare rusești dezvăluite treptat de la sfârșitul anului 2022, care stabilesc o reorganizare a diviziilor de comandă în nord-vestul țării, ar însemna o creștere „substanțială” a trupelor pe flancul estic al NATO, a explicat Rosin, înainte ca agenția sa să își publice marți raportul anual.

„Rușii plănuiesc să-și mărească forța militară de-a lungul graniței statelor baltice, dar și a graniței finlandeze. Este foarte probabil să vedem o creștere a efectivelor, aproximativ o dublare, poate. Vom vedea o creștere a numărului de transportoare de personal înarmat, tancuri, sisteme de artilerie în următorii ani”, a declarat Rosin.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

De-a lungul graniței de 1.340 km cu Finlanda, un nou membru NATO, care a aderat anul trecut și unde prezența rusă a fost până acum minimă, un nou corp de armată va consta probabil din „două sau trei unități de manevră cu aproximativ 12 unități de sprijin de foc și de luptă”, a adăugat raportul estonian.

O acumulare similară de armament și soldați de-a lungul frontierei ruse cu Ucraina a fost observată în perioada premergătoare lunii februarie 2022, când trupele lui Vladimir Putin au început să se deplaseze spre Kiev, scrie Financial Times.

Kaupo Rosin, directorul general al serviciului estonian de informații, este doar ultimul oficial european care avertizează asupra unei posibile amenințări reprezentate de Moscova.

Troels Lund Poulsen, ministrul danez al apărării, a avertizat săptămâna trecută cu privire la posibilitatea unui atac rusesc în termen de trei până la cinci ani, afirmând că au ieșit la iveală „noi informații” care nu erau cunoscute anterior de țările NATO.

Rosin a mai declarat marți că depinde de aliații NATO să descurajeze Rusia prin creșterea cheltuielilor militare. Estonia plănuiește să cheltuiască peste 3% din PIB în acest an pentru apărare, peste ținta de 2% stabilită de NATO, pe care țările europene mai mari, inclusiv Franța și Germania, încă se străduiesc să o atingă.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Putem gestiona acest lucru. Nu este vorba doar de modul în care gândesc rușii. Este posibil ca noi să influențăm calculul rusesc”, a adăugat el.

Oficialul estonian a făcut referire și la declarațiile lui Trump, care a spus sâmbătă că ar încuraja Rusia să atace țările NATO care nu reușesc să îndeplinească obiectivul de 2%.

„Astfel de declarații nu sunt niciodată utile. Dar, probabil, rușii sunt suficient de paranoici încât să nu asculte doar cuvintele care sunt spuse, ci se vor uita cu siguranță la acțiuni”, a subliniat Rosin.

În timp ce statele europene nu au reușit să crească producția de armament pentru Ucraina, fabricile de armament rusești au crescut substanțial livrările, iar ajutorul militar din Iran și Coreea de Nord a permis de asemenea armatei lui Putin preia inițiativa pe frontul din Ucraina.

Rusia a fabricat anul trecut 3,5 milioane de unități de muniție, depășind cu mult producția proprie a Ucrainei și livrările occidentale, potrivit serviciului estonian.

Această cifră va crește la 4,5 milioane în 2024, în timp ce producția occidentală rămâne redusă, ceea ce înseamnă că diferența dintre forțele rusești și cele ucrainene se va mări în continuare, potrivit raportului.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cu toate acestea, Rusia a suferit pierderi de echipamente grele, care au inclus peste 2.600 de tancuri, 5.100 de transportoare blindate de trupe și 600 de unități de artilerie autopropulsate începând cu luna trecută, potrivit raportului.

În încercarea de a ocoli sancțiunile occidentale care limitează accesul Moscovei la tehnologia necesară fabricării de noi echipamente, Putin a ordonat modernizarea vehiculelor blindate recuperate din depozite și a urmărit în mod agresiv aprovizionarea alternativă, în special din China și Hong Kong, se arată în raport.

Urmărește-ne pe Google News