Rusia şi Ungaria au să ne înapoieze averi uriaşe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numai aurul din tezaurul nostru de la Moscova face 2.000.000.000 euro!
Dacă despre cele aproximativ 21 de miliarde de euro pe care Romania le-ar avea de primit din partea altor ţări aţi putut afla din Libertatea de joi, astăzi vă prezentăm situaţia tezaurului românesc aflat la Moscova. Transportat în Rusia în vremea Primului Război Mondial, valoarea lui se ridica la aproape 9,5 miliarde de lei aur, din care numai partea BNR, de aproape 94 de tone de aur, e evaluată în prezent la două miliarde de euro.
Spre sfârşitul anului 1916, România se afla deja în plin război, după doi ani de neutralitate. Dar, în decembrie 1916, Bucureştiul era în pericol să fie ocupat de trupele germane. Regele Ferdinand şi Regina Maria, împreună cu guvernul condus de I.I.C. Brătianu, hotărăsc să se retragă la Iaşi. Înainte însă ca germanii comandaţi de generalul Von Mackensen să intre în Capitală, autorităţile române decid ca tezaurul ţării să fie trimis în Rusia condusă încă de Ţarul Nicolae al II-lea, vărul primar al Reginei Maria.
În literatura de specialitate, “leul aur” este denumirea monedei naţionale a României folosită înainte de primul război mondial
În acest moment începe odiseea frământată a acestor bogăţii uriaşe. Ce însemna acest tezaur? În mare: aurul Băncii Naţionale (aproape 94 de tone), bijuteriile Reginei Maria, bunuri artistice de incomensurabilă valoare ale muzeelor de artă, bisericilor şi mănăstirilor, dar şi ale CEC-ului, ale altor instituţii publice şi private, averi ale particularilor, arhive etc.
Odată hotărârea luată, primul transport, din decembrie 1916, era format din 17 vagoane, ce conţineau 1.740 de casete. În ele se găsea rezerva de aur a BNR, de 321.580.456,84 de lei aur, şi bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7.000.000 de lei aur. Transportul a ajuns la Moscova în ianuarie 1917. În ciuda izbucnirii primei faze a Revoluţiei bolşevice, în februarie 1917, guvernul român decide să mai efectueze un transport, chiar şi mai consistent. Acesta va avea loc spre sfârşitul lunii iulie şi va consta în alte 20 de vagoane, cu 1.809 casete conţinând valori ale BNR ce se cifrau la 1.593.762.197,52 de lei aur şi numerar, bijuterii, tablouri şi alte depozite făcute de particulari la Casa de Depuneri (n.r. - CEC), în valoare de 7,5 miliarde de lei aur. Prin
urmare, valoarea totală a tezaurului trimis la Moscova se ridica la 9.416.417.177,93 de lei aur.
Planul de evacuare în SUA a eşuat
Conform estimărilor, doar cele 93,4 tone de aur ale BNR valorează astăzi două miliarde de euro. Însă evaluarea tuturor bogăţiilor de patrimoniu rămase încă la ruşi este aproape imposibil de făcut. Din păcate, cucerirea puterii în Rusia, în noiembrie 1917, de către bolşevici, în frunte cu Lenin, avea să schimbe soarta acestei bogăţii uriaşe. În noile condiţii, colonelul Joe Boyle, marea iubire a Reginei Maria, propune, în stilu-i caracteristic, un plan îndrăzneţ: evacuarea tezaurului românesc din Rusia, traversând Siberia, apoi Alaska, cu destinaţia SUA. Guvernatorul BNR de atunci, I.G. Bibicescu, a respins ideea, în ciuda asigurărilor americanilor de a restitui integral tezaurul sau contravaloarea lui în aur. El rămâne astfel pe loc, iar în ianuarie 1918 Lenin semnează decretul de confiscare a lui. O parte a României rămânea la Moscova.
În 1956 a fost restituită «Cloşca cu puii de aur»
De-a lungul celor 93 de ani scurşi de atunci, între România şi Rusia au avut loc câteva negocieri privind returnarea tezaurului. În general, ele s-au soldat cu eşecuri, cu excepţia înapoierii, în trei rânduri, a unor mici părţi din tezaur. Prima restituire a unor elemente din tezaurul românesc din partea rusă a avut loc în 1935. Ea a constat în documente vechi, cărţi rare, arhive, manuscrise, obiecte bisericeşti, lucrări de artă şi alte bunuri aparţinând persoanelor particulare sau instituţiilor de stat, precum şi rămăşiţele pământeşti ale fostului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir. Nu a fost predată nici o cantitate de aur sau bijuterii. Cea de-a doua returnare s-a consemnat în 1956. Printre bunurile recuperate s-au aflat Tezaurul de la Pietroasa (“Cloşca cu puii de aur”), 120 de tablouri semnate Nicolae Grigorescu, bijuterii, icoane şi alte lucrări de artă ori obiecte de cult religios. Abia în 2008 are loc o a treia restituire de valori din tezaur, dar mai mult simbolică. României îi sunt returnate 12 monede din aur, emise între 1859 şi 1909, în greutate totală de 77,09 grame.
Miliardele averii Gojdu: Tăriceanu le-a făcut cadou maghiarilor!
Emanuil Gojdu (1802-1870) a fost un mare patriot român, avocat de profesie, născut la Oradea, dar stabilit la Budapesta în 1824. În ciuda faptului că imensa sa avere, evaluată astăzi la circa 3 miliarde de euro, a fost dobândită în Ungaria, Gojdu a fost întotdeauna mândru de originile sale.
“Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Naţiunea mea mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Naţiunii mele”, spunea Gojdu. În testamentul întocmit pe 4 noiembrie 1869, marele patriot şi-a lăsat averea numai “acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. Totul urma să se deruleze prin Fundaţia Gojdu, înfiinţată imediat după moartea sa.
În timp, la capătul unor îndelungi încercări de retrocedare a averii Gojdu, guvernul român a ajuns, în 1937, la o înţelegere avantajoasă cu guvernul maghiar, care era în posesia bunurilor mobile şi imobile ale fostului avocat. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a dus la anularea tratatului, iar în 1952, noul stat comunist maghiar a naţionalizat întreaga avere Gojdu, anulând orice înţelegere anterioară. După decembrie 1989, guvernul de la Budapesta a refuzat orice discuţie pe această temă, pentru ca, în octombrie 2005, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, să semneze cedarea gratuită a patrimoniului Fundaţiei Gojdu în favoarea statului maghiar! Trei ani mai târziu, în 2008, Senatul României a respins ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea acordului agreat de Guvernul Tăriceanu, prin care era înfiinţată Fundaţia Publică Româno- Ungară Gojdu, al cărei patrimoniu ar fi urmat să includă bunurile lăsate moştenire de renumitul jurist român. Proiectul de lege privind respingerea OUG 183/2005 pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare a fost adoptat de Senat - for decizional - cu 89 de voturi “pentru” şi două abţineri. Aşadar, disputa continuă pe averea uriaşă a unui român adevărat, care s-a îmbogăţit, din păcate pentru noi, la Budapesta.
Matei Vaihan
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
