Rusia a cerut României extrădarea unui ucrainean acuzat de „propagandă a terorismului”. Ce decizie au luat autoritățile române

Acuzația este folosită deseori de către autoritățile din această țară pentru a-i reduce la tăcere pe cei care critică războiul din Ucraina sau regimul politic și este pedepsită cu până la 5 ani de închisoare.

Postare despre atacul terorist petrecut în 2002 la Moscova

O instanță din Ekaterinburg a emis, în 26 martie 2024, un mandat de arestare pe numele cetățeanului Nikita Yeskov, care a fost dat în urmărire internațională prin Interpol. Bărbatul a fost identificat, în aprilie 2025, în România, unde se afla în scop turistic. Interpol Moscova a solicitat arestarea și predarea acestuia către autoritățile din Rusia. 

Pe 27 aprilie 2025, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de arestare preventivă, hotărârea nefiind contestată. Ulterior, în 27 mai 2025, Parchetul General al Federației Ruse a transmis autorităților române cererea de extrădare. 

Acuzația ar avea la bază o postare online cu privire la un atac terorist, care a avut loc în 23 octombrie 2002 la Moscova, la teatrul Dubrovka, soldat cu 118 morți și sute de răniți. Autoritățile au mai precizat că bărbatul vizat a părăsit teritoriul Rusiei în 5 noiembrie 2021.

Rușii au promis că nu va fi torturat

Neavând nicio interdicție, Nikita Yeskov a plecat din România, în Polonia, la Varșovia, țară în care deține un permis de ședere. În aceste condiții, instanța din Cluj-Napoca a emis două ordine europene de anchetă pentru ca persoana solicitată de Rusia să poată fi audiată prin videoconferință. 

Bărbatul a declarat, în perioada cât s-a aflat în România, că nu este de acord cu extrădarea sa în Rusia, susţinând că nu este autorul faptei de care este învinuit şi acuzând faptul că, în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, nu ar avea parte de un proces echitabil. De asemenea, a spus că solicitarea autorităţilor ruse are un caracter politic.

„Autoritățile ruse au inclus, în cuprinsul cererii de extrădare, garanția că numitului Yeskov (Eskov) Nikita îi vor fi oferite toate posibilitățile pentru apărare, precum și garanția că nu va fi supus torturii, tratamentelor ori pedepselor crude, inumane sau degradante. S-a precizat, de asemenea, că cererea de extrădare nu are drept scop persecutarea din motive politice, în legătură cu apartenența rasială, religia practicată, naționalitatea sau opiniile politice. 

Totodată, Parchetul General al Federației Ruse a inclus garanția prevăzută de art. 14 din Convenția europeană de extrădare, respectiv respectarea principiului specialității, precum și garanția că după încetarea urmăririi penale sau a judecății, iar în cazul pronunțării unei sentințe de condamnare, după executarea pedepsei sau eliberarea sa, sus numitul va putea părăsi teritoriul Federației Ruse”, se precizează în dosar. 

Procuror: „Acuzația este un fel de delict de opinie”

Rusia nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) din septembrie 2022, după declanșarea invaziei și a războiului din Ucraina. În aceste condiții, autoritățile judiciare și-au bazat cererea pe Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, al Organizației Națiunilor Unite.

Autoritățile române au refuzat asigurările rușilor. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii de extrădare, în condițiile în care ceea ce i se impută cetățeanului ucrainean „este un fel de delict de opinie”. Magistratul de la Curtea de Apel Cluj a susținut că „există rațiuni serioase de a se crede că predarea persoanei extrădabile către Federația Rusă este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă”.

„Există incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, având în vedere contextul acţiunilor militare exercitate în prezent de Federaţia Ruse împotriva Ucrainei, precum și faptul că persoana a cărei extrădare se cere are cetăţenia ucraineană. 

De altfel, odată cu încetarea calităţii de membru în Consiliul Europei, este de aşteptat ca Federaţia Rusă să nu mai respecte exigenţele condiţiilor de detenţie impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel că prezenta instanţă are îndoieli serioase privind garanţiile acordate de Federaţia Rusă că persoana extrădabilă nu va fi supusă unor condiţii de detenţie inumane sau că va fi protejată de tratamente inumane ori degradante”, se mai precizează în documentul consultat de Libertatea. 

Curtea de Apel Cluj a pronunțat, pe 15 octombrie 2025, hotărârea cu privire la cererea Rusiei: „Respinge cererea de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cu privire la persoana extrădabilă, în vederea cercetării pentru săvârşirea infracțiunii de justificare publică a terorismului sau propagandă a terorismului folosind informaţii sau reţele de telecomunicaţii, inclusiv internet, prev. de sec. 2 art. 205.2 din Codul penal rusesc”. Hotărârea poate fi contestată, însă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat deja împotriva admiterii cererii de extrădare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro