S-a stins din viaţă unul dintre cei mai mari duhovnici români, ultimul supravieţuitor al Rugului Aprins

Născut în Basarabia, la Condriţa, părintele Roman îşi începe pregătirea teologică la seminariile de la Cernica, Bucureşti şi apoi Chişinău, informează activenews.ro.
În 1947 a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pentru ca un an mai târziu să se înscrie la doctorat. Apropierea de viaţa autentică creştină o începe de la vârsta de 12 ani, când a intrat pe poarta Mănăstirii Căldăruşani. Însă vocaţia sa de luptător se va concretiza în timpul facultăţii, când căuta calea pentru a înfrunta ideologia comunistă.
Îl cercetează pe Sandu Tudor la Antim, la conferinţele cu miros duhovnicesc ţinute de monahi şi intelectuali ortodocşi. Sandu Tudor este cel care îl convinge că împotriva comunismului se poate lupta numai cu armele duhovniceşti. Totodată, tânărul Braga este implicat în grupul studenţilor de la Teologie care nu puteau accepta instalarea regimului comunist în România.
Alături de alţi colegi, precum Antonie Plămădeală, Nicolae Bordaşiu sau Paul Munteanu, redactează un manifest intitulat „Fraţi creştini” în care îi îndeamnă pe români să păstreze în post sâmbăta din Săptămâna patimilor care cădea de 1 mai.
Mişcarea Rugului Aprins a fost o adunare a trăitorilor creştin-ortodocşi, la baza căreia au stat Alexandru Teodorescu( viitorul monah) şi Ivan Culighin (duhovnicul mitropolitului Kievului, eliberat de trupele germano-române în orașul Rostov), aflat în chilia sa de la Mănăstirea Antim.
Printre membrii grupării s-au aflat: Benedict Ghiuș, Roman Braga, Sofian Boghiu, Felix Dubneac, Arsenie Papacioc, Alexandru („Codin”) Mironescu, George Văsii și Șerban Mironescu, Nicoale Rădulescu și Dan Grigore Pistol, Dumitru Stăniloaie, Petroniu Tănase, Grigore Băbuş, Bartolomeu Anania, Andre Scrima, Arsenie Boca, Antonie Plămădeală, Nichifor Crainic şi mulţi alţii.
Sursă foto: https://www.cuvantul-ortodox.ro/

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro