Salariile „în plic” și munca la negru, printre marile probleme ale economiei românești semnalate de OCDE

România rămâne în topul european pentru munca la negru

România rămâne una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel de muncă nedeclarată, iar problema este strâns legată de nivelul de ocupare formală scăzut și de un sector informal semnificativ în anumite domenii. „Nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice”, subliniază raportul OCDE.

Conform analizei, economia informală se manifestă în mai multe forme: lipsa contractelor de muncă sau declararea parțială a salariilor, prin plata neoficială a unei părți din venituri, cunoscută sub denumirea de „salarii în plic”. Fenomenul este mai frecvent în sectoare precum agricultura, construcțiile sau serviciile ocazionale, dar și în zonele rurale, unde predomină munca în gospodării familiale și activitățile agricole de subzistență.

Riscurile salariilor „în plic”

Plata salariilor „în plic” afectează atât angajații, cât și economia în ansamblu. Angajații care primesc salarii nedeclarate nu beneficiază de drepturi esențiale, cum ar fi contribuțiile la pensii sau asigurările de sănătate. În cazul unui conflict de muncă, aceștia nu pot demonstra condițiile reale de muncă sau veniturile obținute. „Lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, ceea ce crește riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării”, se menționează în raport.

Pentru firmele care respectă legislația, concurența cu companiile care plătesc salarii la negru devine neloială, deoarece acestea din urmă au costuri mai mici. De asemenea, statul pierde sume semnificative din taxe și contribuții sociale, ceea ce afectează finanțarea serviciilor publice esențiale, precum sănătatea, educația sau pensiile.

De ce economia informală rămâne ridicată în România

Raportul OCDE identifică mai multe motive pentru care economia informală este atât de răspândită în România. Printre acestea se numără nivelul ridicat de taxare a muncii și lipsa unui control fiscal eficient. De asemenea, diferența dintre costul total al muncii suportat de angajatori și salariile nete primite de angajați contribuie la perpetuarea practicilor nedeclarate.

„Acest tip de practică apare frecvent în economiile unde nivelul taxării muncii este ridicat și unde controlul fiscal este insuficient”, explică raportul OCDE.

Măsuri propuse pentru combaterea muncii la negru

Pentru a reduce fenomenul muncii nedeclarate, OCDE recomandă o serie de măsuri care să sprijine trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală. Printre acestea se numără modernizarea administrației fiscale și digitalizarea sistemelor de control, utilizarea analizelor de risc pentru identificarea muncii la negru și consolidarea capacității instituțiilor de a aplica sancțiuni.

De asemenea, raportul sugerează reducerea barierelor administrative și implementarea unor politici publice care să încurajeze angajarea legală. „Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii”, menționează raportul OCDE.

În lipsa unor măsuri urgente și eficiente, munca la negru riscă să rămână o piedică serioasă în calea dezvoltării economice și a sustenabilității sistemelor sociale pe termen lung.

Raportul OCDE propune o serie de măsuri fiscale pentru a crește veniturile guvernamentale și a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a României. Printre principalele recomandări se numără eliminarea sau majorarea semnificativă a plafonului pentru contribuțiile sociale ale persoanelor cu activități independente, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru consultanță și profesii liberale, majorarea impozitelor pe veniturile din chirii, dobânzi și câștiguri de capital, precum și eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri și restaurante.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro