Șase metode prin care escrocii te lasă fără bani în cont. Campanie națională de prevenire inițiată de autorități și bănci

Numărul fraudelor online aproape s-a dublat în 2025, comparativ cu anul precedent

Lansarea acestei campanii vine într-un context îngrijorător: în 2025, numărul fraudelor online aproape s-a dublat comparativ cu anul precedent, potrivit datelor DNSC.

Phishingul continuă să fie metoda preferată a infractorilor cibernetici, înregistrând o creștere de peste 70% față de anul 2024.

„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenție deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în fața provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă”, a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul IGPR.

Într-un mediu digital tot mai vulnerabil, campania își propune să educe utilizatorii privind identificarea și evitarea capcanelor online.

Metodele prin care poți să rămâi fără bani în cont

1. Metoda WhatsApp – „Telefonul stricat”: Schema începe cu un mesaj de pe un număr necunoscut, în care autorul se prezintă drept un membru al familiei și afirmă că și-a stricat telefonul.

Victima este rugată să salveze „noul număr” și să trimită bani urgent în contul unui „prieten” al pretinsei rude, sub pretextul că aceasta nu mai are acces la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, evitând apelurile vocale, pentru a nu se putea identifica vocea.

2. Metoda Vishing – Investiții fictive Hidroelectrica: Aceasta începe de regulă după ce o persoană completează un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, victima este sunată de „consultanți” care o conving să investească bani în oportunități false.

3. Metoda BNR: În această schemă, atacatorii se folosesc de tehnica spoofing pentru a falsifica numărul de telefon al băncii victimei. Persoana contactată este informată că un credit fraudulos a fost solicitat în numele său.

Ulterior, victima este transferată către „ofițeri bancari”, „polițiști” și „reprezentanți BNR”, care o presează să își mute economiile într-un cont „sigur”. În realitate, banii ajung la escroci.

4. Metoda Creditul – schema complexă cu autorități: Această metodă extinde utilizarea spoofingului, implicând mai multe personaje false precum reprezentanți ai băncii, poliției și BNR.

Victima este convinsă că identitatea sa este implicată într-o fraudă și este presată să ia un credit pe numele său. Suma obținută este apoi transferată către un bancomat de criptomonede, utilizând coduri QR furnizate de atacatori. După finalizarea tranzacției, conversația este ștearsă.

5. Metoda „Accidentul” – Vocea clonată cu AI: Aici, escrocii se folosesc de inteligența artificială pentru a reproduce vocea unui membru al familiei. Apelul telefonic anunță un accident grav sau o problemă legală urgentă. Sub presiunea emoțională, victima trimite bani fără a verifica identitatea reală a apelantului.

6. Metoda „Nepotul la ananghie”: Similară cu metoda „Accidentul”, această tehnică vizează în special persoanele în vârstă. Escrocii, folosind o voce generată de AI, pretind că au fost jefuiți și că au nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro