Cuprins:
„Ajunge cu turiștii curioși”
Vlkolínec, un mic sat izolat din Slovacia, cere oficial să renunțe la statutul de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Potrivit locuitorilor, recunoașterea internațională nu a adus beneficii reale, ci a transformat comunitatea într-un „muzeu în aer liber mort”.
Dacă pentru multe regiuni din lume includerea pe lista UNESCO este o onoare supremă, pentru sătenii din Vlkolínec, această distincție a devenit o povară.
Satul, aflat într-o zonă izolată din Slovacia, este exasperat de numărul mare de vizitatori, relatează Agenția Catolică de Presă, citată de jurnaliștii publicației Bild. Locuitorii spun că statutul UNESCO a transformat așezarea într-un decor turistic lipsit de viață reală. Potrivit presei locale, sătenii reclamă că turiștii le calcă zilnic prin grădini, privesc neinvitați pe ferestrele bucătăriilor și le încalcă intimitatea. „Am devenit un muzeu viu, dar mort”, ar fi spus unii dintre ei.
Statut UNESCO de peste 30 de ani
Vlkolínec a primit titlul de patrimoniu mondial în urmă cu mai bine de trei decenii.
Satul, situat în Munții Carpați, numără 43 de case colorate, din lemn, fiind considerat unul dintre ultimele exemple de acest tip din regiune.
UNESCO descrie localitatea drept „o așezare medievală remarcabil de bine conservată, cu arhitectură din lemn specifică zonelor colinare și montane”. De asemenea, organizația o consideră „cel mai bine păstrată și cea mai completă așezare de acest tip din întreaga regiune”.
Restricții dure și doar patru familii rămase
În ciuda aprecierilor internaționale, viața de zi cu zi a devenit dificilă pentru locuitori.
Regulile impuse de statutul de patrimoniu sunt stricte: sătenii nu mai au voie să crească animale sau să lucreze pământul, iar la asta se adaugă cei aproximativ 100.000 de turiști care vizitează satul în fiecare an.
Pentru comunitatea rămasă, doar patru familii, fluxul constant de vizitatori este descris ca un coșmar.
Retragerea de pe lista UNESCO, puțin probabilă
Chiar dacă dorința locuitorilor este clară, șansele ca Vlkolínec să fie eliminat de pe lista patrimoniului mondial sunt reduse.
O astfel de decizie ar necesita acordul atât al UNESCO, cât și al guvernului slovac.
Ce este Patrimoniul Mondial UNESCO
Noţiunea de patrimoniu s-a extins considerabil în ultimele decenii. Astfel, pe lângă ansamblul bunurilor culturale transmise din generație în generație, care au o valoare universală excepţională, patrimoniul mondial cuprinde şi totalitatea celor mai importante situri naturale.
Acestea sunt importante din punctul de vedere al biodiversităţii, al fenomenelor fizice sau proceselor geologice ori al superlativului estetic al peisajului, vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din Antichitate, care merită să fie promovate şi conservate.
Locurile au o semnificație aparte, o importanță istorică, precum și caracteristici unice. De altfel, acestea sunt și criteriile riguroase prin care „bunurile culturale și naturale” pot fi selectate de UNESCO pentru a fi adăugate pe „harta lumii”.
Asemenea altor organizații internaționale, UNESCO a organizat diferite forme de regionalism pentru descentralizarea activităților sale. La 21 noiembrie 1974 au fost stabilite cinci regiuni: Africa, statele arabe, Asia și Pacific, Europa, respectiv America de Nord, America Latină și Caraibe.
Țările care doresc să fie incluse în patrimoniul UNESO sunt înregistrate pe o listă provizorie, care include elementele pentru care statul parte a depus un dosar de nominalizare la UNESCO înainte de fi acceptat. Practic, este un fel de anticameră pe lista Patrimoniului Mondial.
Ce este un sit de Patrimoniu Mondial UNESCO
Un sit, fie acesta cultural sau natural, este denumit sit de Patrimoniu Mondial UNESCO atunci când este listat de această organizație ca având o semnificație culturală sau fizică deosebită. Pentru a fi selectat, un astfel de sit trebuie să fie un reper unic, identificabil din punct de vedere geografic și istoric.
În fiecare an, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO poate include situri pe listă, iar selecția se bazează pe zece criterii: primele șase pentru patrimoniul cultural, iar următoarele patru pentru patrimoniul natural.
Astfel, pentru ca un sit cultural să facă parte din Patrimoniul Mondial UNESCO trebuie să îndeplinescă o serie de criterii, și anume:
- reprezintă o capodoperă a genului creativ uman;
- prezintă un schimb important de valori umane, pe o perioadă sau într-o zonă culturală a lumii, cu privire la evoluțiile arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau amenajării peisajului;
- semnifică o mărturie unică despre o tradiție culturală a unei civilizații;
- este un exemplu remarcabil de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă din istoria omenirii;
- este un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională sau de interacțiune cu mediul.
- este asociat cu tradiții, idei, convingeri și lucrări de importanță universală.
În același timp, pentru ca un sit natural să fie inclus în Patrimoniul UNESCO există câteva condiții care trebuie respectate, după cum urmează:
- conține fenomene naturale superlative sau zone de o frumusețe naturală excepțională;
- dispune de dovezi remarcabile care atestă etapele majore ale evoluției Pământului;
- este un exemplu remarcabil de procese ecologice și biologice în desfășurare în evoluția și dezvoltarea comunităților terestre și maritime de plante și animale.
- conține cele mai importante habitate naturale pentru conservarea diversității biologice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_71adc46b516b0674d71e0b16002c58f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6a4fc89880274d90e67cc3dc08a7360f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_758cc4993a59ecaa11478fbff285343f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4f239d69c8d0012a7565e48311196893.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3e16f416037b39037430ee37a437180a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_61024c232ec2893ab4b49830b31189a4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1ee112d87e1e343976125dd9fb48de37.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_abc2965eea2c38c17837ef28251950c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_3ea989102d1a15a1963e15608ad5281d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a036e4c87d9a3abe039fe410782064d5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cf90baa3203aa01838b9e8ee7e96f6e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e42791dc3a418e98a37044827efde931.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_d9fd0b3dfb8acf1c3508da4fde0f018d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_095b847a4364ef74ba18b36d1ee63990.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_dffd539a40a1283b97f49c558e1d29fc.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_2e2fb7deef905b0e304e3e44515182d7.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7e7b1e305f4788c8a64d8ff9d835e346.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_7c32836511af18c90d7e417ac81b96e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_ac1f648119cbda0b5b7d90e08b1c51d5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_6650378650ad6c652986aa995bffcfed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_76b47af1b93b90502c2fefcc8b081bf7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_7b380f7998ad48b942c439236f026917.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_257f64a53318793068a1bed834b84b11.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_2a1780c62d5add020d4836db8420120e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/sat-muntii-carpati-patrimoniu-unesco.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_b99266729accec769fb28273f533c62c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_60fe80d95cabc2386a359ee858dc73e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/certej12-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/baxuri-bani-falsi-bancnote-euro-200.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_c5e200a661898487c7f864231e09cdc1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_f76520f9939c989d4c042b0e8898558b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/iuliana-marciuc-eurovision-romania-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/tj-miles-fericit-cu-fetita-in-brate.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_d19ffa1906b0581cff8e2c13840fa597.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_677dfbad362a4c71e26bbf743723f924.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_8cf0f6cfc7207baf86c5d8d57d3f46d4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/de-ce-a-venit-din-concediu-judecatorul-ccr-gheorghe-stan-ca-sa-aprobe-trimiterea-legii-pensiilor-speciale-la-cjue-ceruta-de-lia-savonea-e1770816423423.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/curtea-de-apel-bucuresti-decide-in-privinta-numirii-judecatorilor-dacian-dragos-si-mihai-busuioc-la-ccr-e1770759513806.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/retete-de-creveti-pane.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/medici-declaratie-bolojan-studenti-rezidenti-cadre-universitarefoto-imago.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/trifoi-4-foi-gargarita.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/coaja-portocala-pe-pamanat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ll1a7668-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2017/02/sf_haralambie11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/de-ce-intra-hainele-la-apa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/cortina-d-ampezzo-curiozitati-muntii-dolomiti-italia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/jamon-si-prosciutto.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/kristof-lajos-antrenorul-de-genii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-conferinta-de-presa--foto-dumitru-angelescu-2026-02-04-at-19-41-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/raport-statie-apa-curtea-de-arges-e1770816489433.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cei-mai-rai-romani-arestati-de-ice-in-sua--foto-dhs.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/protest-actori-tnb--foto-captura-video-vlad-chirea.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/razvan-cuc-adus-la-instanta-foto-inquam-scaled-e1765879525631.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/armata-romaniei-scale-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/gofman-e1764856358373.jpeg)
bogat 26.01.2026, 19:21
Nu am mai auzit ca satele din patrimoniul UNESCO sa nu aiba voie sa faca agricultura sau sa creasca animale. Dar banuiesc ca satul era deja depopulat cum sunt si multe sate pe la noi. Iar daca e departe de orase, atunci e greu sa decizi sa traiesti acolo daca nu te ocupi cu...turism pentru ca nu ai oferte de locuri de munca.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.