Scandal privind deficitul bugetar. USR cere 3%, ALDE vrea 3,95%, Guvernul a prevăzut 3,6%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
USR a depus un amendament la proiectul legii plafoanelor pe care Guvernul Orban vrea să își asume joi răspunderea în Parlament, cerând un deficit de 3% din PIB pentru 2020 și pentru 2021, potrivit Hotnews. Și ALDE a depus un amendament prin care cere mărirea deficitului bugetar la 3,95% din PIB pentru 2020 și la 3,6% în 2021. Asta în condițiile în care Guvernul vrea să introducă un buget de 3,6%.
USR spune că ar fi o greșeală un deficit mai mare de 3%.
”Credem că bugetul trebuie să fie construit pe un deficit de 3% în ideea că sunt cheltuieli care trebuie restructurate. Acest 3% este o miză pentru a nu intra într-o logică de creștere a dobânzilor”, a declarat liderul USR, Dan Barna.
”Știm ce probleme a moștenit Guvernul din ce am auzit, pe declarații, nu am văzut cifre. Cred că au găsit dezastru după Guvernul PSD, dar noi nu am văzut cifre. Vrem să vedem și noi cifre și atunci putem da recomandări să ne încadrăm în 3 %”, a spus și deputatul Ionuț Moșteanu.
Proiectul Guvernului Orban prevede un deficit de 3,6% din PIB în 2020 și de 3,34% în 2021.
Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună
Guvernul s-a reunit în ședință în această dimineață, Ludovic Orban anunțând că au fost primite de la Parlament amendamentele aleșilor pe cele trei proiecte pe care Executivul vrea să își asume răspunderea.
Premierul a afirmat că Executivul poate să le aprobe pe unele dintre ele, iar pe altele să le respingă.
Camera Deputaților și Senatul se reunesc, joi, în trei ședințe succesive, pentru cele trei proiecte pentru care Guvernul își asumă răspunderea.
Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,6% din PIB (40,6 miliarde lei), iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB, se arată într-un document al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Ce măsuri s-au avut în vedere
La estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
1. actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete, respectiv creșterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 țigarete la 386,377 lei/1.000 țigarete, având în vedere că potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale
2. creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503.97 lei/1.000 țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum.
3. eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi.
4. începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
5. valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
6. începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
7. interzicerea cumulul pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.
8. asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,6% din PIB și deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.
