Scriitorul Matei Vișniec continuă povestea lui Creangă. În „Capra cu trei iezi 2.0” aflăm ce i se întâmplă iedului cel mic. Istorisirea se citește dintr-o suflare și va fi lansată la Iași, în cadrul FILIT
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci scriitori contemporani români, cu stiluri diferite, Veronica D. Niculescu, Lavinia Braniște, Alexandru Vakulovschi, Bogdan Alexandru Stănescu și Matei Vișniec, au acceptat o provocare. Să continue unele dintre cele mai cunoscute povești scrise de Ion Creangă.
Cuprins:
Libertatea a răsfoit “Capra cu trei iezi 2.0”, istorisirea lui Matei Vișniec. Povestirea care se citește dintr-o suflare va fi lansată la Iași, în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere.
În “Capra cu trei iezi 2.0”, dramaturgul Matei Vișniec continuă povestea caprei și a singurului ied, cel mic, rămas în viață.
Moralitatea, remușcările și consecințele imediate și nebănuite ale deciziilor luate sub impulsul momentului sunt temele prezente în cele 30 de pagini ale istorisirii.
Măcinați de coșmaruri în primele zile după ce lupul arde de viu în groapa săpată de capră în propria curte, cei doi protagoniști ai poveștii se târăsc de la o zi la alta. Iedul, de teama celor văzute, iar capra, măcinată de remușcarea că l-a omorât pe lup.
”Trei iezi cucuieți” dispare din povestire
Până și cântecelul cunoscut copilăriei noastre, “Trei iezi cucuieți”, este înlocuit în poveste cu un refren pe care capra i-l cântă noaptea iedului cel mic, ca să-i alunge frica de lup.
Hai, ieduț frumos, cuminte,/Dormi cu mama înainte,/Nu te teme de nimica,/Stai aici lângă mămica./Lupul rău și blestemat/Nu-i mai arde de mâncat/Nici ieduți și nici căprițe/Că-l făcui eu fărâmițe
Privită cu mintea unui adult, povestea lui Creangă are note negre - lupul mânjește pereții cu sângele celor doi iezi uciși, capra nu are milă de el și-l arde în groapa cu tăciuni, apoi îi crapă capul aruncând peste el bolovani.
Însă, după cum spune însuși Matei Vișniec, violența din povestea lui Creangă nu e element central, e într-un fel inevitabilă și ambalată într-un limbaj care a intrat în istoria literaturii.
Apar mai multe personaje episodice
“Arzi, cumătre, mori, că nici viu nu ești bun! De-abie i-a mai trece băietului istuia de spărieț, că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum. Ți-aduci aminte, dihanie răutăcioasă și spurcată, când mi te-ai jurat pe părul tău? Și bine mi-ai mâncat iezișorii”, scria Creangă în povestea originară.
În povestirea lui Vișniec, capra este urmărită de remușcări, ajunge să “umble colo-colo ca o stafie” și să se întrebe: “Trebuia să mă port cu tine cu aceeași sălbăticie cu care te-ai purtat tu cu mine?”.
Matei Vișniec merge mai departe și introduce în povestire mai multe personaje episodice. Ursul, starostele pădurii, o judecă pentru ce a făcut, iar lupoaica, nevasta lupului, leagă o prietenie strânsă cu capra, în ciuda rugăminților iedului cel mic, care, între timp, a crescut și a ajuns la școală.
Recitind poveștile pentru a-mi alege una mi-am spus că trebuie să mă consider fericit că după peste jumătate de secol sufletul meu vibrează încă la frumusețea limbii lui CreangăMatei Vișniec
Libertatea: Cum v-ați simțit în pielea povestitorului Creangă?
Matei Vișniec: Creangă îmi este atât de familiar încât am intrat “în pielea” sa cu mare ușurință, ca și cum aș fi redevenit copil. Recitind poveștile lui Creangă (pentru a-mi alege una ca punct de pornire) am resimțit ceea ce aș numi voluptatea limbii. Mi-am spus: trebuie să mă consider fericit că după peste jumătate de secol sufletul meu vibrează încă la frumusețea limbii lui Creangă, la regionalismele sale și la umorul său, la ghidușiile sale și la spiritul său șugubăț. Poveștile lui Creangă continuă să aibă un etaj pentru copii și altul pentru părinți. El le scria, de altfel, pentru toată familia, pentru plăcerea celor care urmau să le asculte, dar și pentru plăcerea celor care urmau să le povestească. Iar pentru adulți strecura din când în când tot felul de fraze cu dublu înțeles, ba chiar și aluzii de om hâtru…
Creangă povestește totul cu o imensă ușurință, ca și cum ți-ar oferi o cană cu ceai de mușețel și nu o cană cu pelin… Matei Vișniec
-A fost alta senzația scrisului? A creației?
Când am decis să scriu o continuare la “Capra cu trei iezi” ceea ce m-a surprins, la o nouă lectură, a fost dimensiunea extrem de sângeroasă a poveștii. Astăzi am putea să o punem în categorie “horror”. Ceea ce se întâmplă în această poveste este efectiv oribil, începând cu crima lupului (care este și nașul iezilor mâncați!) și continuând cu răzbunarea caprei (care îl arde de viu pe lup). Și totuși Creangă povestește totul cu o imensă ușurință, ca și cum ți-ar oferi o cană cu ceai de mușețel și nu o cană cu pelin…
Creangă, Sadoveanu și Arghezi sunt scriitori care au tezaurizat limba română. A scrie povești în “prelungirea” unor texte aparținând lor înseamnă și a da o nouă șansă unor cuvinte pe nedrept “uitate” sau “demodate”. Matei Vișniec
- Cum vi se pare acest proiect? Interesul pentru Creangă, Sadoveanu sau Arghezi nu a fost oarecum limitat de rigiditatea cu care se studiază astăzi la școală?
- Când poveștile sunt scrise cu talent și provoacă emoție, ele nu se șterg niciodată din memoria unui popor, iar atunci când nu se ocupă școala de transmiterea lor de la o generație la alta se pot ocupa editorii, scriitorii, festivalurile, actorii, oamenii de cultură, părinții, iubitorii de literatură și așa mai departe. Creangă, Sadoveanu și Arghezi mai sunt și scriitori care au tezaurizat limba română. Există cuvinte, astăzi, care nu se mai folosesc, dar le regăsim în paginile lui Creangă și Sadoveanu. Părerea mea este că în nici un caz ele nu trebuie uitate, abandonate, expulzate din limbă prin uitare, ba chiar reintroduse în circulație… A scrie povești în “prelungirea” unor texte aparținând unor astfel de scriitori înseamnă și a da o nouă șansă unor cuvinte pe nedrept “uitate” sau “demodate”.
În povestea mea, am încercat să strecor tema prostiei. Cu concluzia
că atunci când prostia și răutatea își dau mâna, catastrofele sunt şi mai mari. Matei Vișniec
- Poveștile lui Creangă sunt cunoscute pentru zecile de sfaturi și de morale subînțelese, strecurate în mici scene sau chiar în texte întregi. Cu ce ați vrea să rămân din lectură copiii care citesc “Capra cu trei iezi 2.0”?
- În povestea mea, scrisă ca o continuare a poveștii lui Creangă, am încercat să strecor tema prostiei… Cu concluzia că atunci când prostia și răutatea își dau mâna, catastrofele sunt şi mai mari. În nici un caz însă nu aș dori ca după lectură copiii sau adulții să rămână cu exact această concluzie în minte. Ce mi-aș dori ar fi să citească până la capăt cu sufletul la gură, să răsufle ușurați la sfârșit și să-și spună “ia te uită, nu credeam că se mai poate prelungi Capra cu trei iezi, dar uite că se poate”.
FILIT va avea loc la Iași, în perioada 2-6 octombrie
Proiectul editorial “Creangă 2.0” este lansat de Muzeul Național al Literaturii Române, Filiala Iași, cu ocazia ediției a VII-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) ). Întreaga colecție, care cuprinde cinci povești ilustrate și prezentate separat, va fi lansată în prezența autorilor, în timpul festivalului, la Iași, în perioada 2-6 octombrie 2019.
În afară de Matei Vișniec, Veronica D. Niculescu va continua aventurile lui Harap Alb în cartea “Harap-Alb 2.0”, Lavinia Braniște va completa istorisirea punguței cu doi bani în “Punguța cu doi bani 2.0”, Alexandru Vakulovschi îl va trece Prutul pe Ivan Turbincă în “Ivan Turbincă 2.0”, iar Bogdan Alexandru Stănescu va continua firul drobului de sare în “Prostia omenească 2.0”.
