40 de ani a fost sofer. Acum are 80 de ani si, in urma cu aproape un deceniu, s-a apucat, ‘din pamant, din iarba verde’, sa ciopleasca in lemn troite si icoane. Aceasta ar fi pe scurt povestea lui Gheorghe Cioveie, din satul gorjean Turburea de Sus, care s-a refugiat in sculptura ca sa-si mantuiasca – spune el – ‘sufletul plin de pacate’.
In fata bisericii din comuna Turburea din judetul Gorj troneaza o troita cu Iisus Hristos rastignit. Aceeasi imagine o poti gasi insa si in fata lacasurilor de cult din Saulesti sau Musculesti, ba chiar si in unele sate din Dobrogea, dupa cum mi se spune. Autorul: Gheorghe Cioveie, care la 80 de ani nu pregeta sa priveasca lemnul in fata si sa-i dea o noua viata.
„Imi placeau femeile, eram turbat dupa ele”
‘Domnule, ca sa imi mantuiesc sufletul. Am avut pacate mari in viata mea. Imi placeau femeile, eram turbat dupa ele si am fost lacom de bani’, vine marturisirea surprinzatoare a barbatului. Timp de aproape 50 de ani a fost casatorit cu o singura femeie, dar recunoaste ca nu a fost deloc ‘usa de biserica’. ‘Un pacatos, asta am fost’, spune batranul.
Dupa moartea sotiei, insa, ceva in el s-a schimbat si a simtit nevoia sa isi linisteasca sufletul. S-a apucat sa sculpteze o troita. ‘La final, l-am chemat pe preotul de aici si i-am aratat-o. A pus-o in fata bisericii, cum ati vazut’. De vreo noua ani s-a si recasatorit, dar tot de atunci lucreaza la ceea ce ii aduce acum linistea. ‘Muncesc la icoane doar iarna, cam din octombrie pana in aprilie. Fac vreo 50 de lucrari in toata perioada asta’. Mainile lovite de reumatism manevreaza insa cu precizie multimea de scule de care se foloseste pentru cioplirea icoanelor. ‘Cel mai bun e lemnul de nuc, dar lucrez si in fag, stejar sau dud’. Copiaza mai intai ima-ginea icoanei, folosindu-se de creion si indigo, apoi cresteaza lemnul cu daltitele si ciocanul. Termina o icoana cam in 3-4 zile. Pe majoritatea le daruieste bisericilor si manastirilor din zona.
In incaperea micuta ce-i serveste ca ‘atelier’, Gheorghe Cioveie isi infrunta acum senin varsta si destinul. Pentru ca de aproape un deceniu a renascut. Acum miroase nu a pacat, ci a lemn de nuc, fag, stejar, dud… si a iertare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_f71f2a92198501981e8056bcd1838c8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_2b978e52d35d53dd64c2c3afaf44b0ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3121cdd3caf27a424f0099440ce8b2e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b09419b8a38f2fb0b6c1616601d0b21e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_5f1cf4c7bf8c3519924c4adcf67701a9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_1883fb4eb85c0f5e6eab910f0a58cb55.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_2d3f6c414956ab6f0a4d632277a94306.jpg)
Comentează