Cuprins:
Cele mai intense lupte împotriva mediului sunt purtate de cele mai mici creaturi
În timp ce animalele cu sânge cald își generează propria căldură corporală, insectele și alte nevertebrate au nevoie de căldură din mediu pentru metabolism și creștere.
Acest lucru le permite să fie atât de abundente în întreaga lume, având nevoie de mai puțină energie pentru a crește în comparație cu mamiferele.
Supraviețuirea la temperaturi sub zero
Multe insecte care trăiesc în Antarctica folosesc una din două strategii simple pentru a supraviețui la temperaturi sub zero: toleranța la îngheț sau evitarea înghețului.
Unele produc crioprotectanți, cum ar fi glicerolul, care le scade punctul de îngheț. Altele generează proteine antiîngheț care împiedică formarea cristalelor de gheață în țesuturile lor.
Acarieni și colembole în Antarctica
Unii acarieni antarctici, cum ar fi Halozetes belgicae, evită înghețul folosind compuși antiîngheț pentru a-și scădea punctul de îngheț al corpului cu mult sub 0°C.
Colembola Gomphiocephalus hodgsoni poate atinge o temperatură de -38°C înainte de a îngheța, jucând un rol important în ecosistemul solului antarctic ca descompunător de materie organică.
Strategii unice ale insectelor antarctice
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1e48fdccfb75d34b41ae129fef05e147.jpg)
Specia de țânțar Belgica Antarctica, singura insectă adevărată găsită în Antarctica, are strategii unice pentru a face față climatului ostil.
Belgica Antarctica poate tolera formarea cristalelor de gheață în corpul său prin minimizarea daunelor pe care le provoacă țesuturilor.
De asemenea, poate pierde apă din corp printr-o membrană exterioară semipermeabilă, îndepărtând moleculele care ar putea forma cristale de gheață.
Nematode și tardigrade
Nematodele, animale mici asemănătoare viermilor, sunt printre cele mai dominante în Antarctica. Unele specii, precum Panagrolaimus davidi, pot tolera înghețarea celulelor corpului.
Tardigradele, cunoscute și sub numele de urși de apă, pot supraviețui înghețului timp îndelungat. Un exemplu remarcabil este specia Acutuncus antarcticus, care a fost înghețată la -20°C și dezghețată 30 de ani mai târziu fără efecte negative.
Implicații pentru știință și medicină
Studiul acestor forme de viață microscopice și a strategiilor lor de supraviețuire în condiții extreme ar putea avea implicații semnificative în diverse domenii:
- Crioconservare pentru medicină și transplanturi de organe
- Îmbunătățirea depozitării alimentelor
- Adaptarea la schimbările climatice
- Inovații în biotehnologie și știința materialelor
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ffb155c7aee12f6f38f95eb678055847.jpg)
Cercetarea continuă a acestor organisme ar putea dezvălui secrete despre evoluția vieții pe Pământ și ar putea oferi perspective noi asupra viitorului crioconservării.
Înțelegerea mecanismelor de toleranță și evitare a înghețului la aceste nevertebrate ar putea deschide noi căi în dezvoltarea de tehnologii și tratamente medicale inovatoare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_5e61b16f10d183520e9893171c06217f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb73a1ea3663c008126011fd7f12eb4.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a26cd3e760ddfa7bd9a9a6b213c3f2ce.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9e498c2531b45c43430b4b1c969af654.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8ade19b3d3f553fcadc281af11ef8b8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_943dbaf1152a348424ecac48563de661.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_23bc7b796f5561ba3b2e01df209061b6.jpg)