„Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară exact pentru acest tip de război (n.r. – cel din Ucraina) cu utilizarea masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a celor aeriene. Ucraina a fost greu de înghiţit, la fel ar fi şi Finlanda”, a precizat Timo Kivinen.
Finlanda, țară cu o populație de 5,5 milioane de locuitori, dispune de efective militare de 280.000 şi de 870.000 de rezervişti instruiţi. Serviciul militar este în continuare obligatoriu pentru bărbaţi, deşi multe state occidentale au renunţat la acest sistem după sfârşitul Războiului Rece.
Finlandezii mai contează şi pe una din cele mai puternice artilerii din Europa şi pe rachete de croazieră cu raze de acţiune de până la 370 de kilometri.
În plus, Finlanda are în curs comenzi de arme: 64 de avioane de luptă F-35 de la producătorul american de armament Lockheed Martin şi patru nave militare. Se vor adăuga, probabil, şi până la 200 de drone, echipamente antiaeriene pentru altitudini mari şi se vor construi obstacole la frontiera cu Rusia.
În afara arsenalului considerabil, un factor crucial este motivaţia finlandezilor de a lupta, a arătat generalul Timo Kivinen.
Un sondaj de opinie efectuat în mai de Ministerul Apărării a arătat că 82% din cei care au răspuns sunt dispuşi să participe la apărarea naţională, dacă Finlanda va fi atacată.
Cu toate acestea, Kivinen a apreciat decizia guvernului de a cere aderarea Finlandei la NATO, chiar dacă, în continuare, „principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei ar reveni în continuare Finlandei”. Un pas similar a făcut şi Suedia, ambele ţări nordice purtând în prezent negocieri cu Alianţa.
Finlanda are o graniţă de 1300 km cu Rusia şi a purtat două războaie cu această ţară în anii 40, când au căzut peste 100.000 de finlandezi şi s-a pierdut o zecime din teritoriu.
Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării faţă de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.
FOTO: EPA
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_dfbbccd849fb8ff8766a3797a5316bb4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_47c4ce8c56c2bbbc779bbb5ab51a10da.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c95f830a800b0145fea1b04df64f33ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0973fefc76287d79179562a99d6ec568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_d8795862011d5868efcfb7c9a3e23c31.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_d69547ab4343e25ffb0aa5e5a73dd169.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c8c667d09a931ff307b21983c1385bda.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_2a43a009e227698eec25a0976e5f008d.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.