Mergi direct la conținut »
Senatorul PSD Șerban Nicolae: ”Liviu Dragnea e un om cu cazier, pe care scrie condamnare cu suspendare. Este nerelevant pentru ce avem noi de făcut”
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Senatorul PSD Șerban Nicolae: ”Liviu Dragnea e un om cu cazier, pe care scrie condamnare cu suspendare. Este nerelevant pentru ce avem noi de făcut”

Senatorul PSD Șerban Nicolae: ”Liviu Dragnea e un om cu cazier, pe care scrie condamnare cu suspendare. Este nerelevant pentru ce avem noi de făcut”

Senatorul PSD Șerban Nicolae, inițiator în Parlament al modificărilor la legile justiției în varianta trimisă de ministrul Tudorel Toader, inițiator al legii privind înființarea paradisurilor fiscale în România și susținător al schimbării definiției ”abuzului în serviciu”, a vorbit la ”Interviurile Libertatea” despre susținerea pentru Liviu Dragnea, despre problemele justiției române în viziunea PSD, despre recentul Raport MCV pentru România.

Claudiu Săftoiu: Domnule senator Șerban Nicolae, subiectul fierbinte al zilei este sesizarea domnului Tăriceanu la CCR, privind constatarea unui conflict de natură constituțională între Parchet (DNA) și Guvern. Ce decizie credeți că va fi luată de judecătorii constituționali?
Șerban Nicolae: Eu n-aș fi vrut să se ajungă aici. Nu avem nevoie de CCR, pentru a înțelege noțiuni elementare de drept. Actele guvernului, cele care au caracter normativ, se atacă în contencios administrativ. N-aș fi vrut să cerem arbitrajul Curții Constituționale, pentru lucruri care nu au făcut niciodată obiectul unui conflict, care nu au produs niciodată confuzie sau interpretări diferite în societatea românească. (…) Eu cred că sesizarea este una întemeiată. Sper că CCR va aprecia măcar o situație nefirească, prin eludarea unor proceduri judiciare.

Vorbim despre Legea contenciosului administrativ 554/2004. Acolo este un articol care permite punerea sub urmărire penală a semnatarilor HG-urilor, pe lângă judecarea legalității actelor guvernului, care ține evident de contenciosul administrativ. DNA poate cere punerea sub urmărire a semnatarului unei hotărâri de guvern, acest drept al DNA este asigurat de chiar Legea contenciosului administrativ.
De acord. Dar ordinea este cea stabilită de procedură și de lege. Pentru a stabili că s-a produs un abuz, ar fi trebuit să ai o hotărâre judecătorească inclusiv în contencios administrativ, care să constate nelegalitatea actului, a acelor HG-uri. Acum, ai doar constatarea unei crime și te apuci să condamni făptașul, înainte de a avea dovezile.

Dar dovezile sunt deja la dispoziție, sunt conținute în motivările DNA.
Până la dovezi, ar trebui desființat actul. El e în vigoare și acum, produce efecte în continuare, curge acel termen. În mai puțin de un an, în condițiile în care nu s-au făcut investițiile de către Consiliul Județean Teleorman, suprafața de teren a insulei Belina va reveni la Apele Române. Dacă nu ai desființat actul, nu i-ai constatat nelegalitatea, pe calea unei acțiuni în contencios administrativ, nu ai cum să acuzi pe cineva că a semnat un act ilegal. Dacă ai constatat nelegalitatea actului, ulterior te îndrepți împotriva semnatarilor, ca să vezi în ce condiții a fost semnat documentul respectiv.

„Isterici și paranoici”. Jignirile unui director de spital din Cluj la adresa medicilor care vor echipament de protecție: „Acum vor să fie cosmonauți”
Recomandări

„Isterici și paranoici”. Jignirile unui director de spital din Cluj la adresa medicilor care vor echipament de protecție: „Acum vor să fie cosmonauți”

 

Acțiunea de lobby ministerial ilegal, prin înlănțuirea ulterioară a faptelor, trebuie dovedită în instanță: cele două HG-uri referitoare la insula Belina au schimbat natura patrimonială a bunului, spre beneficiul personal al unor persoane din zona politică.
Să știți că au fost mii de astfel de transferuri de regim patrimonial, cu diverse justificări: pentru investiții, pentru retrocedări, pentru sistematizare. Interesul personal nu este prezumtiv nelegitim, sau ilicit. Trebuie văzut dacă s-a făcut în profitul injust al unei persoane sau al unui grup de persoane, sau al unei entități private. Repet, întâi trebuie să constați că ai o crimă, după care cauți criminalul.

”Suntem pregătiți”, spune Klaus Iohannis. Rezultatul licitației pentru 1,6 milioane de măști, derulată marți, trebuia anunțat imediat, dar s-a împotmolit
Recomandări

”Suntem pregătiți”, spune Klaus Iohannis. Rezultatul licitației pentru 1,6 milioane de măști, derulată marți, trebuia anunțat imediat, dar s-a împotmolit

 

Există vreo legătură între interesul asupra domeniului Belina și legea paradisurilor fiscale, pe care ați inițiat-o și care tocmai a trecut de Comisia juridică din Senat?
Nu e absolut nici o legătură. Habar nu am avut despre această insulă, nu am fost niciodată acolo.

Câtă inocență acolo, la PSD. Nu știți unii ce fac alții.
Știți, noi nu facem niște colocvii de jumătate de milion de oameni, în care să spunem tot despre toți. Lucrurile sunt simple: eram senator de Mehedinți. În aval de Drobeta-Turnu Severin, în dreptul comunei Șimian, este insula Șimian, de 50 de hectare. Se află între barajele de la Porțile de Fier II și Porțile de Fier I. Acolo a fost translocată o parte dintr-un cimitir de pe insula Ada Kaleh, scufundată sub apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier I. Nu se face nimic pe insula Șimian. Poate să fie un centru de agrement acolo, face cineva un restaurant, centru de agrement nautic.

TOLO: ”Nu-ți pasă că pierim?!” Cum s-au întâlnit băiatul de pe cal, din Iași, și bătrânul fără un plămân, din Piața San Pietro
Recomandări

TOLO: ”Nu-ți pasă că pierim?!” Cum s-au întâlnit băiatul de pe cal, din Iași, și bătrânul fără un plămân, din Piața San Pietro

 

Dar insula Belina e la fel de atractivă?
Habar nu am. Din ce mi s-a spus, insula Belina este o rezultantă a unor lucrări hidrotehnice. S-a deversat niște pământ în zonă. E o chestiune artificială. Dar de ce să nu o valorificăm economic? Am luat și măsuri de protejare a ariilor naturale. Există tot în zona județului Teleorman o insulă mult mai mare, Calinovăț. Eu nu am propus nicio secundă ca aceste insule, grinduri, să fie luate de entități private. Ele pot să rămână în proprietatea autorităților locale și să fie concesionate în scop de exploatare economică.

Legea paradisurilor fiscale va avea sorți de izbândă în Parlament?
Legea aceasta deschide o ușă. Nu e vorba de o majoritate. Cea mai mare parte a membrilor PNL au susținut acest proiect legislativ. Unii au și zis chiar că e un proiect liberal. Legea e la a doua încercare, am redepus-o anul acesta. Județele din zonele dunărene sunt încântate de proiect.

Raportul MCV referitor la România a fost publicat. Ministrul Toader îl laudă, că e de bine, opoziția spune că e de rău. Raportul vine după ce ați inițiat în Parlament proiectele de modificare a legilor justiției.
Nu știu dacă au făcut parte din analiza raportului. Poate că o să vă surprind. Am avut o discuție cu domnul Frans Timmermans (prim-vicepreședintele socialist al Comisiei Europene), acum câteva luni, la București și i-am atras atenția faptului că MCV este un mecanism care încalcă Tratatul de Aderare a României la UE, semnat în 2005. Era în document o clauză de salvgardare, prin care se putea întârzia intrarea României în UE, dacă nu îndeplinea anumite condiționalități. (…)  În preajma anului 2007, se inventează la nivel de guvern acest MCV. I-am spus asta domnului Timmermans, și nu m-a contrazis. Știa foarte bine că, după normele europene, MCV-ul era ilegal. Mi-a spus că este un mecanism folositor României și atunci nu se pune problema dacă este ilegal sau nu. (…) Avem mecanism de 10 ani. Dacă acest mecanism de 10 ani spune că lucrurile încă nu sunt rezolvate în România, atunci sunt două lucruri valabile: ori România e defectă structural, ori mecanismul are o defecțiune majoră, în ceea ce privește abordarea. Eu nu cred că un stat membru UE de 10 ani, care este cât se poate de bine conectat la mecanismele europene, cu companii de toate felurile aici, cu cetățeni care beneficiază de toate drepturile, mai este un stat care poate fi ținut la colț. (…) Este evident pentru orice cetățean: chestiunile sunt de oportunitate politică. MCV-ul presupune niște funcționari la Bruxelles, foarte bine plătiți, care nu au nici un interes să își piardă joburile. (…) Acest raport reproșează foarte multe lucruri Parlamentului României. Unui Parlament nu-i reproșezi niciodată nimic, dintr-un motiv foarte simplu: este expresia suveranității nației respective. Nu poți să critici un popor.

Mergeți în Parlament cu modificarea legilor justiției. De ce țineți la aceste modificări?
Legile justiției au fost făcute în 2004, le știu pe dinafară. Au suferit modificări semnificative. De exemplu, au dus numirile procurorilor șefi de parchete la președintele României. S-a constatat că nu e neapărat un lucru bun.

Acum i s-au luat președintelui numirile respective.
Nu, deocamdată nu s-a luat nimic. E o dezbatere. Avem termenele procedurale din Parlament. La prima cameră, nu mai mult de 45 de zile,  la a doua cameră vedem ce mai e de dezbătut. Dacă personalizăm mereu și spunem: ”e bine să numească Iohannis șefii de la parchete”, atunci întreb și eu: ”dar era bine să îi numească Ponta, sau Geoană, sau Năstase, dacă ajungeau președinți?”(…) Legile nu sunt făcute nici pe termen scurt, nici pentru anumite persoane.

MCV vede ce e în Parlament: șase aleși incompatibili, trei aleși salvați de imunitate, numai de la PSD.
Asta e o altă temă falsă, interpretată anapoda: imunitatea e constituțională, a funcționat și în perioada interbelică. (…) Problema în justiția română e că îți dai seama că mecanismele de autocontrol și curățire nu funcționează. Pe anchete penale, nu poți avea protocoale interinstituționale, gen SRI-parchete. Judecătorii au semnalat lucrurile astea, le-au reclamat. Anomaliile acestea ne costă la CEDO foarte mult. Sunt zeci de milioane de euro despăgubiri, pentru că legislația românească a permis asemenea abuzuri.

Avem CSM și Inspecția Judiciară pentru aceasta. Dar cum e în alte state? Cine sunt cei care îi judecă pe judecători?
În multe situații sunt niște organisme independente. Sunt puse de regulă sub controlul parlamentului, un fel de procurori sau judecători ai magistraților.

Adică CSM nu poate sancționa niciun judecător care a dat sentințe greșite?
(…) Există mecanisme greoaie la CSM, și în opinia publică se întărește sentimentul că, vorba aceea, ”corb la corb nu și scoate ochii”. Sunt colegii lor, cum să se sancționeze ei, între ei?

Domnule Șerban Nicolae, vă mândriți cu președintele partidului dumneavoastră, Liviu Dragnea?
E o discuție pornită de la cei care oricum caută ceva ca să ne înjure, să ne diminueze cota de încredere în ochii populație.(…) În campania electorală, nu s-a vorbit despre programe, ci doar s-a limitat la problema penalilor, că nu e bine să ajungă penalii în funcții de conducere, Dragnea e un penal.

Păi, și nu e penal Liviu Dragnea? A primit condamnare penală pentru fapte de corupție, doi ani de închisoare cu suspendare. Scrie negru, pe alb.
Răspunsul populației a fost cât se poate de clar: este temă secundară.

Sunteți jurist, răspundeți-mi, vă rog: este sau nu este penal domnul Dragnea?
Din punctul meu de vedere, e de discutat, e mult de nuanțat. Eu, ca jurist, nu pot să nu observ că fapta pentru care a fost condamnat nu există, că e o faptă inventată.

Acum judecați verdictul judecătorului.
S-a inventat un beneficiu nepatrimonial, constând în voturi împotriva adversarului politic. Așa ceva nu există nicăieri în lume. Ceea ce e absolut banal în orice stat democratic, a fost la noi contorsionat, ca să se creadă că este o infracțiune.

Prin urmare, nu credeți în condamnarea aceasta.
Nu, pentru că nu e vorba de fapte de corupție. Care a fost beneficiul lui Dragnea? El a scos oamenii la vot ca să îl demită pe Băsescu. Păi, ăsta este un scop politic. Nicăieri nu se pedepsește acțiunea politică. Ca jurist, niciodată nu am învățat că asta este o faptă de corupție.

Susțineți că nu aveți în fruntea partidului un condamnat penal?
Stați un pic: e un om care are cazier judiciar, pe care scrie condamnare cu suspendare. Este nerelevant, din punctul meu de vedere, pentru ce avem noi de făcut. De aceea a câștigat alegerile, și a câștigat alegerile cu condamnarea aceea.

Păi, ce aveți de făcut? Aveți de schimbat legile justiției, ați schimbat Codul Fiscal, lucruri care au zguduit societatea.
Exact, care nu au legătură cu persoanele.

Retrageți proiectele modificare a legilor justiției?
Nu. UNJR a înaintat deja propuneri pentru cele trei legi. S-a început dezbaterea. Cred că în sesiunea aceasta, până în Anul Nou, vor trece noile legi ale justiției prin Parlament.

Close
Închide
  Close