Livetext Război în Iran, ziua 80. Iranul a trimis o nouă propunere de pace / Donald Trump a amânat atacul plănuit pentru marți

Președintele american susține că a fost contactat de liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului pentru a amâna „atacul planificat pentru mâine” împotriva Iranului.

Trump spune că a dat curs acestei cereri pe motiv că ar avea loc acum „negocieri serioase” pentru un „acord foarte acceptabil pentru Statele Unite, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai”.

Acest acord, scrie președintele american, ar prevedea ca Iranul să nu dețină arme nucleare.

Un jurnalist britanic de origine iraniană, Pouria Zaratifoukolaei, cunoscut sub numele de Pouria Zeraati, a fost victima unui atac violent în martie 2024, în apropierea locuinței sale din Wimbledon, sud-vestul Londrei. Potrivit procurorilor britanici, atacul a fost orchestrat de un grup de români care au acționat ca intermediari pentru guvernul iranian, dezvăluie Reuters.

Potrivit procurorului britanic, atacatorii – Nandito Badea, 21 de ani, și George Stana, 25 de ani – ar fi fost motivați financiar pentru a comite acest atac. Cei doi au fost arestați în România și extrădați în Marea Brianie în decembrie 2024.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a crescut uşor săptămâna trecută, revenind la nivelul mediei înregistrate de la începutul Războiului în Orientul Mijlociu, după ce a atins cel mai scăzut nivel pe timpul războiului, relatează AFP.

În total, 55 de nave încărcate cu materii prime au traversat această cale maritimă strategică – în perioada 11-17 mai -, potrivit unor date publicate luni dimineaţa de către societatea de monitorizare maritimă Kpler, cu sediul la Bruxelles.

Este vorba despre o creştere puternică faţă de săptămâna precedentă – când doar 11 nave au traversat strâmtoarea, cel mai mic număr săptămânal de la primele atacuri aeriene ale Statelor Unite şi Israelului în Iran, la 28 februarie.

În pofida acestei creşteri, traversările de săptămâna trecută rămân per ansamblu asemănătoare celor observate pe timpul războiului.

Începând de la 1 martie, Kpler a înregistrat 663 de nave de mărfuri care au tranzitat strâmtoarea – adică o medie de 55 pe săptămână.

Aproximativ jumătate dintre petrolierele care au tranzitat săptămâna trecută transportau lichide.

Între ele se află trei superpetroliere, care păreau să se îndrepte către China, Oman şi Japonia.

Date Kpler arată de asemenea că 15 vrachiere de materii prime uscate şi 16 metaniere de gaze de petrol lichefiate (GPL) au traversat strâmtoarea săptămâna trecută.

Un singur metanier de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar, către Pakistan, a traversat strâmtoarea, la 12 mai.

Era vorba despre al optulea metanier de GNL care traversa strâmtoarea de la începutul războiului.

Iranul a oficializat luni crearea unui nou organism pentru gestionarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, o cale maritimă strategică pentru comerțul mondial de hidrocarburi pe care regimul de la Teheran o controlează de la începutul conflictului, relatează AFP.

Autoritatea Strâmtorii din Golful Persic (#PGSA) are de acum un cont oficial, prin care va furniza „actualizări în timp real despre operațiunile” din Ormuz. Anunțul a fost difuzat pe rețelele de socializare de către Consiliul suprem de securitate națională și Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Prerogativele exacte ale acestei noi structuri nu au fost dezvăluite deocamdată. Dar, potrivit site-ului specializat Lloyd’s List, aceasta este „responsabilă cu aprobarea tranzitului navelor și de perceperea taxelor în Strâmtoarea Ormuz”.

Navele sunt obligate să furnizeze informații detaliate despre proprietar, asigurare, membrii echipajului și itinerariul lor de tranzit prevăzut.

Șeful Comisiei parlamentare pentru securitatea națională, Ebrahim Azizi, a afirmat că Iranul a „instituit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care va deveni în curând operațional.

Gărzile Revoluționare din Iran susțin că au atacat grupuri „care acționau în contul Statelor Unite și Israelului”, în apropiere de frontiera cu Irak, relatează AFP.

Aceste grupări, „cu baza în nordul Irakului”, au fost lovite „în orașul Baneh, în provincia Kurdistan”, în timp ce „încercau să introducă în țară o încărcătură importantă de arme și muniții americane”, au transmis Gărzile Revoluționare într-un comunicat.

Comunicatul nu precizează ce grupări au fost luate în vizor și nici dacă există victime.

Rebelii kurzi iranieni au fost ținte în mod repetat de la intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil instaurat pe 8 aprilie.

Regimul de la Teheran califică grupările de opoziție kurde drept organizații teroriste și le acuză că servesc interesele occidentale sau israeliene.

Multe dintre aceste grupări au luptat în trecut cu forțele de securitate iraniene dinspre regiunile cu majoritate kurdă vecine cu Iranul, mai ales Irak.

Totuși, în ultimii ani, aceste facțiuni au pus capăt în mare măsură activităților armate, chiar dacă, din exil, continuă să militeze activ împotriva Iranului.

În februarie, cinci grupări kurde iraniene au anunțat formarea unei coaliții politice vizând răsturnarea Republicii Islamice Iran.

Kurzii formează una din cele mai numeroase minorități în Iran. Comunități kurde se mai află în Irak, Siria și Turcia. Aceste comunități trăiesc pe un spațiu compact în toate cele patru țări fără să aibă propriul stat.

ONU cere Israelului într-un raport publicat luni să ia toate măsurile posibile pentru a împiedica un „genocid” în Fâşia Gaza şi denunţă indicii ale unei „curăţări etnice” pe care a observat-o atât în Fâşia Gaza, cât şi în Cisiordania ocupată, relatează AFP.

Într-un nou raport, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) arată că acţiunile desfăşurate de către Israel în Fâşia Gaza de la începutul războiului, la 7 octombrie 2023, constituie „încălcări flagrante” ale dreptului internaţional care par în numeroase cazuri „crime de război şi alte atrocităţi”.

În concluziile acestui raport, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Volker Türk cere Israelului să se asigure că respectă o ordonanţă a Curţii Internţaionale de Justuţie (CIJ) din 2024 care-i ordonă să ia măsuri pentru a preveni acte de genocid în Fâşia Gaza.

Volker Türk cere Israerlului să se asigure „imediat că armata sa nu comite acte de genocid (şi ia) toate măsurile necesare pentru a preveni şi pedepsi incitarea la genocid”.

Autorii acestui raport, care priveşte perioada cuprinsă între data de 7 octombrie 2023 – când un atac fără precedent al mişcării islamiste Hamas în sudul Israelului a declanţat o ofensivă de represalii israeliene în Fâşie – şi mai 2025, condamnă totodată „încălcările grave” comise de către grupări armate palestiniene în timpul atacului iniţial şi după acesta.

Pakistanul a desfăşurat 8.000 de soldaţi, o escadrilă de avioane de vânătoare şi un sistem de apărare aeriană în Arabia Saudită în cadrul unui pact de apărare reciprocă, intensificând cooperarea militară cu Riadul chiar dacă Islamabadul serveşte drept principalul mediator în războiul cu Iranul, scrie Reuters.

Desfăşurarea a fost confirmată de trei oficiali din domeniul securităţii şi două surse guvernamentale, toţi descriind-o ca o forţă substanţială, capabilă de luptă, destinată să sprijine armata Arabiei Saudite în cazul în care regatul ar fi supus unor noi atacuri.

Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Externe din Pakistan, precum şi biroul de presă al guvernului Arabiei Saudite nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la desfăşurarea trupelor.

Termenii completi ai acordului de apărare, semnat anul trecut, sunt confidenţiali, dar ambele părţi au declarat că acesta impune Pakistanului şi Arabiei Saudite să se apere reciproc în cazul unui atac.

Ministrul Apărării, Khawaja Asif, a sugerat anterior că acest acord plasează Arabia Saudită sub umbrela nucleară a Pakistanului.

Pakistanul a transmis Statelor Unite o propunere revizuită din partea Iranului pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a declarat luni o sursă pakistaneză pentru Reuters, avertizând că părţile „nu au mult timp” pentru a-şi reduce diferenţele.

Producția industrială și creșterea vânzărilor cu amănuntul ale Chinei au încetinit brusc, pe măsură ce războiul din Iran începe să afecteze a doua cea mai mare economie a lumii.

Producția industrială a crescut cu 4,1% în aprilie față de anul precedent, a declarat Biroul Național de Statistică, în scădere de la creșterea de 5,7% din martie și sub așteptările analiștilor. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,2%, o scădere abruptă față de creșterea de 1,7% din martie, indicând o scădere a cererii interne.

Investițiile în active fixe au scăzut cu 1,6% din ianuarie până în aprilie, afectate de o scădere de 13,7% în sectorul imobiliar, în timp ce rata șomajului urban s-a menținut la 5,2% în aprilie.

Producția de înaltă tehnologie a rămas un punct luminos, crescând cu 12,6% în primele patru luni ale anului, iar exporturile au crescut cu 9,8% în aprilie.

Se pare că SUA își vor relua războiul împotriva Iranului în următoarea zi sau două, spune Mohamad Elmasry, profesor de Studii Media la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha, citat de Al Jazeera.

Acest lucru se datorează faptului că Trump „ascultă o mulțime de oameni diferiți”, inclusiv pe Netanyahu și „oameni foarte agresivi” din propria administrație, a declarat Elmasry pentru Al Jazeera.

„Nu a obținut genul de capitulare pe care și-a dorit-o din partea iranienilor și pe care a așteptat-o ​​din partea iranienilor”, a spus Elmasry, adăugând că Trump „se aștepta ca negocierile să meargă diferit” și a avut așteptări mari în timpul recentului său summit din China cu omologul său chinez Xi Jinping.

Elmasry a spus că el consideră că ar fi înțelept ca Trump să pună capăt războiului în acest moment, având în vedere că a fost „un adevărat dezastru pentru el” și pentru SUA din punct de vedere politic și economic.

Totuși, este puțin probabil să facă acest lucru „deoarece Trump nu se poate întoarce în acest moment la poporul american cu o declarație de victorie convingătoare”.

„Navele militare au oprit flota, iar forțele [israeliene] au urcat la bordul primei dintre ambarcațiunile noastre în plină zi”, a declarat Flotila Global Sumud într-un mesaj pe rețelele de socializare.

Presa israeliană a relatat că marina îi va transfera pe activiștii arestați în cel mai mare port al statului, Ashdod.
A adăugat că patru nave de război israeliene care i-au arestat pe activiști au ordonat celor aflați la bordul flotilei să oprească motoarele.

Rapoartele israeliene spun că flotila a fost interceptată în largul coastei Ciprului.
Un activist aflat la bord i-a spus unuia dintre corespondenții Al Jazeera că flotila nu vrea să se oprească din călătoria spre Gaza.
Presa israeliană a relatat că operațiunea de preluare a controlului asupra tuturor navelor din flotilă va dura câteva ore și ar putea continua până mâine.

Echipa națională de fotbal a Iranului a plecat spre Turcia pentru a juca un meci amical și a solicita vize pentru a zbura în SUA pentru Cupa Mondială din 2026, a relatat presa iraniană.

Echipa „a plecat în această dimineață spre Antalya, Turcia, pentru a juca ultimul său meci amical înainte de a zbura în Statele Unite pentru Cupa Mondială din 2026”, a relatat agenția de știri Tasnim.

Aceasta a declarat că lotul era format din 22 de jucători locali, alături de staff-ul lor tehnic.

Sâmbătă, antrenorul principal Amir Ghalenoei a declarat că vor completa și cererile de viză pentru SUA în timp ce se află în Turcia.

Oficialii americani au insistat că Iranul este binevenit la turneu, în timp ce FIFA a declarat că va continua conform planului și a respins sugestiile iraniene ca meciurile lor să fie mutate în Mexic sau Canada, țări co-gazdă.

Marjorie Taylor Greene, fostă aliată apropiată a lui Trump, a avertizat că orice încercare de a trimite trupe americane în Iran ar declanșa ceea ce a descris drept o „revoluție politică”.

Greene a fost cândva o figură importantă în mișcarea lui Trump „Make America Great Again”.

Într-o postare pe X, Greene a spus: „AM ÎNCHEIAT.”

„Am spus că nu vor mai fi războaie externe și am fost serioși. Coaliția se va uni și va fi de neoprit. Mă voi asigura de asta”, a adăugat ea.

Postarea a apărut pe fondul unor rapoarte conform cărora SUA și Israelul luau în considerare reluarea atacurilor împotriva Iranului.

Centrala nucleară Barakah este o „realizare supremă pentru Emiratele Arabe Unite” și „prima și singura centrală nucleară din lumea arabă”.

Construită în parteneriat cu Coreea de Sud cu 20 de miliarde de dolari, centrala a intrat în funcțiune comercială completă în 2021 și furnizează aproximativ 25% din energia electrică a Emiratelor Arabe Unite.

„Centrala Barakah joacă, de asemenea, un rol cheie în obiectivele climatice și de zero emisii nete ale Emiratelor Arabe Unite până în 2050”, a spus Turak.

Emiratele Arabe Unite operează centrala cu ajutorul SUA, cu care are un acord de a importa combustibil nuclear, în loc să-și dezvolte propria capacitate de îmbogățire și reprocesare a uraniului.

„A fost într-adevăr considerată un exemplu pentru lume despre cum să dezvolte un program de energie nucleară sigur și pașnic”, potrivit Al Jazeera.

Nu a existat nicio revendicare a responsabilității pentru atacul de duminică, care a provocat un incendiu la un generator electric. Autoritățile din Emirate au declarat că nu există niciun risc pentru public și nicio scurgere radioactivă.

Mohsen Rezaei, membru al Consiliului de Expediență al Teheranului și fost comandant al IRGC, a avertizat SUA să ridice blocada porturilor iraniene, spunând că armata iraniană este pregătită pentru o confruntare suplimentară.

Vorbind la televiziunea de stat, Rezaei a declarat: „Sfatuim armata americană să pună capăt asediului înainte ca Marea Omanului să devină cimitirul vostru”.

Rezaei a descris blocada americană drept un „act de război” și a spus că confruntarea cu aceasta este dreptul Teheranului. „Cu cât prelungesc mai mult blocada navală a Iranului, cu atât mai mari vor fi pagubele aduse țărilor din întreaga lume”, a spus el.

Comentând negocierile pentru încheierea războiului, Rezaei a spus că SUA trebuie să „arată în practică că sunt de încredere”.

„America este cea care trebuie să se dovedească acum”, a spus el. „Forțele noastre armate au degetul pe trăgaci și, în același timp, diplomația continuă”.

Blocada americană a început pe 13 aprilie, iar Trump a declarat că va rămâne în vigoare până când Iranul va accepta un acord de pace în termenii săi.

Teheranul declară că nu va ceda presiunilor americane.

Iranul spune că orice trecere prin acest punct de blocare geostrategic semnificativ ar trebui coordonată cu partea iraniană, cu armata și cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Forțele navale ale IRGC au anunțat recent că își extind domeniul de control și autoritatea asupra Strâmtorii Ormuz.

Se spune că Strâmtoarea Ormuz este sub controlul militar al IRGC. Și se spune că navele și navele militare nu vor avea voie să tranziteze deloc prin această strâmtoare. Navele aparținând țărilor prietene vor avea voie să treacă, dar cele aparținând adversarilor nu au voie să tranziteze deloc prin strâmtoare.

În ultimele două-trei zile, am asistat la o ușoară creștere a numărului de nave și nave care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Existp rapoarte conform cărora aproximativ 30 până la 40 de nave și ambarcațiuni, majoritatea aparținând unor companii chineze, au tranzitat această strâmtoare.

Însă, în ultimele 24 de ore, nu a mai existat niciun raport despre trecerea unor astfel de nave și ambarcațiuni.

După cum relatează Al Jazeera, activiștii de pe Flotila Global Sumud, care se îndreaptă spre Gaza, au dat alarma după ce au observat o navă militară în apropierea convoiului lor.

Flota formată din 54 de nave, care încearcă să spargă blocada israeliană asupra Gazei, este așteptată să ajungă în apele teritoriului palestinian în aproximativ două zile.

Ziarul israelian Hayom, citând surse, a relatat că prim-ministrul israelian Netanyahu a organizat duminică consultări de securitate în pregătirea sosirii flotilei.

Între timp, Yedioth Ahronoth a citat o sursă israeliană care a avertizat că forțele israeliene îi vor „controla” și „i-au dus într-o închisoare plutitoare”. Sursa a declarat că activiștii Thiago Avila și Saif Abu Keshek, care au fost răpiți de forțele israeliene luna trecută în timp ce navele lor se aflau în apele internaționale din largul Greciei și reținuți timp de 10 zile înainte de a fi eliberați, sunt acum înapoi pe nave.

„De data aceasta, nu îi vom elibera atât de repede”, a fost citată sursa.

„Ar fi bine să se grăbească, REPEDE, altfel nu va mai rămâne nimic din ei”, a scris liderul american pe platforma sa Truth Social. „TIMPUL ESTE ESENŢIAL!”, a adăugat acesta.

Avertismentul vine cu puţin timp înainte ca Trump să se întâlnească cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, în timp ce discuţiile cu Teheranul par să fie într-un impas. Potrivit agenţiei de ştiri semioficiale Mehr din Iran, SUA nu au făcut nicio concesie concretă în răspunsul lor la cele mai recente propuneri ale Iranului de a pune capăt conflictului.

Într-un mesaj anterior, Trump a reiterat ameninţarea că „o întreagă civilizaţie” ar putea fi distrusă dacă Iranul nu acceptă un acord pentru încetarea războiului. Această declaraţie vine după ce, la începutul lunii aprilie, a fost anunţat un armistiţiu temporar, pe care preşedintele american l-a descris acum ca fiind „la un pas de a fi anulat”. El a respins cererile Teheranului, calificându-le drept total inacceptabile.

Iranul susţine că propunerile sale au fost responsabile şi generoase, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmail Baghaei. Potrivit agenţiei de ştiri semioficiale iraniene Tasnim, Teheranul a cerut încetarea imediată a războiului pe toate fronturile, inclusiv a atacurilor israeliene asupra Hezbollahului în Liban, ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene şi garanţii că nu vor mai avea loc atacuri asupra teritoriului său.

În plus, Iranul solicită despăgubiri pentru pagubele provocate de război şi recunoaşterea suveranităţii sale asupra Strâmtorii Ormuz.

Pe de altă parte, agenţia de ştiri semioficială Fars a relatat că Washingtonul a răspuns cu cinci condiţii, printre care menţinerea unui singur sit nuclear operaţional în Iran şi transferul stocului de uraniu puternic îmbogăţit către SUA. Totuşi, Trump a sugerat în urmă cu câteva zile că ar fi dispus să accepte suspendarea programului nuclear iranian pentru o perioadă de 20 de ani, ceea ce ar putea indica o flexibilizare a poziţiei sale faţă de cererea iniţială de oprire completă a acestuia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE