Senatul schimbă a treia oară accesul angajaților. Salariații vor fi puși să ocolească Parlamentul, o nouă firmă va livra un sistem mai scump – EXCLUSIV

Noul sistem va costa 45.000 de lei, va fi furnizat de către Orange, dar va fi instalat doar la intrările Senatului, nu și la cele ale Camerei Deputaților. Acestea din urmă sunt cele dinspre Parcul Izvor, unde există o stație de metrou ce permite accesul facil al salariaților.

„Nu toată lumea are șofer și limuzină la scară!”

Ca să intri pe partea opusă, trebuie însă ocolită clădirea Parlamentului, care este a treia cea mai mare clădire administrativă din lume. Iar acest lucru înseamnă aproape un kilometru și jumătate de mers în plus la dus și încă atâta înapoi la plecare, acuză angajații nemulțumiți.

„Eu credeam că vor face ceva cu cap atunci când s-a făcut grup comun între Senat și Camera Deputaților pentru înlocuirea sistemului de pontare. Dar acum aflăm că va fi instalat doar la Senat, nu și la Cameră. Unii avem probleme cu picioarele, nu putem să mergem mult doar pentru că așa vrea secretarul general”, acuză un angajat.

Secretarul general este liberalul Mario Oprea, cel instruit de Bolojan să schimbe accesul angajaților.

O altă salariată se revoltă și ea: „E anormal să pui oamenii să meargă în plus jumătate de oră, mai ales la vară, când va fi caniculă”.

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

„Nu toată lumea are șofer și limuzină la scară!”

Angajat nemulțumit:

Mai mult, noul sistem necesită încă o achiziție: o aplicație de resurse umane, care să țină minte orele lucrate de fiecare, zilele libere și concediile, conform angajaților.

Epopeea recunoașterii faciale

Libertatea a scris că fostul șef al Senatului Ilie Bolojan, actual președinte interimar al României, a cerut recunoaștere facială la pontarea salariaților.

Salariații s-au revoltat, asemănând măsura cu dictatura din China și au reclamat probleme de GDPR – regulamentul privind datele personale din Uniunea Europeană. Conform GDPR, este interzisă colectarea excesivă de date, iar colectarea de date biometrice este expres interzisă, fiind doar apanajul Poliției și al sistemului de Justiție sau doar când persoana își dă acordul.

Inițial, Senatul a negat că vrea recunoaștere facială, dar apoi Libertatea a prezentat un memorandum privind înlocuirea sistemului de acces.

Soluția departamentului IT al Senatului a fost ca accesul să se facă tot cu un card de pontare, dar recunoașterea facială urma să o facă angajații Serviciului de Protecție și Pază (SPP) pe baza fotografiilor din sistem.

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

Șefii caută să ferească pilele

Salariații s-au revoltat din nou, după ce în comunicarea oficială se arăta că se pot face pontări pentru cei care lucrează acasă sau cei care sunt pontați indiferent de program, acuzând că astfel pilele politice vor putea să fie pontate fără să lucreze efectiv.

Libertatea a scris și că firma care urma să aducă sistemul, Tera Pixel, avea un singur angajat, iar achiziția era de 7.069 de euro.

Acum, costul cu sistemul a crescut la 9.000 de euro, odată cu schimbarea firmei și înlocuirea acesteia cu Orange.

De unde a pornit scandalul

Scandalul a pornit de la faptul că Ilie Bolojan, pe atunci șef al Senatului, a anunțat în ianuarie concedieri la Senat, unde din 796 de posturi ar fi urmat să rămână 610, astfel că un sfert din angajați ar fi fost restructurați.

Angajații l-au huiduit atunci pe Bolojan și au acuzat că se dorește eliminarea funcționarilor incomozi, iar în același timp se fac angajări. Mai mult, aceștia au acuzat că sunt deja funcționari, iar statul nu îi poate forța să dea din nou examene, în timp ce pilele aduse politic vor rămâne.

Bolojan a justificat la acel moment concedierile prin necesitatea de a face economii.

Atacate în instanță și la CCR

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

Sindicatele au anunțat atunci că vor contesta în instanță concedierile, acuzând că Bolojan, ajuns între timp șeful statului, nu are nicio analiză care să stea la baza restructurărilor.

De asemenea, sindicatele au acuzat că Senatul nu a făcut public numărul și structura angajărilor de la preluarea mandatului.

Concedierile au ajuns pe masa Curții Constituționale (CCR), după ce hotărârile Senatului au fost atacate de către SOS și AUR. CCR va decide pe 27 martie.

Urmărește-ne pe Google News