Șerban Pop, fost vice la Fisc, le cere judecătorilor să-l reabiliteze, după ce a fentat justiția în trei dosare. Omul lui Vîntu și al lui Voiculescu e la un pas să redevină om cinstit

Scăpat de prescripție

Curtea de Apel București a suspendat pe data de 20 ianuarie 2026 cererea de reabilitare formulată de Șerban Pop până la soluționarea definitivă a celui de-al doilea dosar pe care fostul vicepreședinte al ANAF în are pe rolul Înaltei Curți, în faza de apel.

Șerban Pop a fost vizat de procurorii anticorupție în trei dosare:

• Primul, al mitei de la Sorin Ovidiu Vîntu, în care a fost condamnat pe fond la 13 ani de închisoare, iar ulterior a scăpat prin prescripție.
• Al doilea, al intervențiilor pe bani la vârful DIICOT, în care a primit 4 ani de închisoare alături de Horia Simu, cei doi fiind într-un final achitați.
• Al treilea, în care a primit 2 ani de închisoare cu suspendare pentru divulgare de informații secrete de serviciu. Șerban Pop, din funcția de vicepreședinte al ANAF, i-a dat directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu, o copie după contractul încheiat între compania RCS&RDS și firma controlată de Mitică Dragomir.

Șerban Pop, convins că va fi achitat la Înalta Curte

Șerban Pop este atât de convins că va fi achitat la Înalta Curte – condusă de judecătoarea Lia Savonea – încât a depus deja pe rolul Curții de Apel București o cerere de reabilitare cu privire dosarul în care a fost condamnat cu suspendare pentru documentul „scurs” către Antena Group.

Pe data de 20 ianuarie 2026, instanța a suspendat procesul reabilitării, după ce a constatat că Înalta Curte nu a soluționat definitiv dosarul în care Șerban Pop e judecat alături de afaceristul Horia Simu.

Dosarul este legat strâns de cauza în care fosta șefă a DIICOT Alina Bica a fost achitată, în 2019, pentru acuzația că ar fi luat o mită de 17.500 de euro prin intermediul consilierului ei de la vremea respectivă, Ionuț Mihăilescu, care ulterior a denunțat-o la DNA.

Banii de la Ionuț Mihăilescu, despre care procurorii au susținut că ar fi fost „livrați” într-o cutie de pantofi, proveneau dintr-o sumă mai mare, de 230.000 de euro, pe care omul de afaceri Horia Simu i-ar fi dat-o lui Șerban Pop în scopul de a interveni la vârful DIICOT în vederea clasării Dosarului Cuprom, în care era vizat afaceristul.

• În 2019, Alina Bica a fost achitată pentru luare de mită, iar partea din dosar care îi privea pe Șerban Pop și Horia Simu a fost trimisă spre rejudecare.
• În 2022, Curtea de Apel București i-a condamnat pe cei doi la câte 4 ani de închisoare pentru trafic de influență, respectiv trafic de influență.
• În 2023, Înalta Curte a desființat soluția pe fond și trimis a doua oară dosarul spre rejudecare.
• În 2025, după schimbarea încadrării juridice din trafic/cumpărare de influență în luare/dare de mită, cei doi au fost achitați pe motiv că „faptele nu există”. Dosarul este din nou pe rolul Înaltei Curți, în faza de apel.

Instanța: Suspendarea are ca justificare clarificarea situației juridice

Libertatea a consultat Încheierea din 20 ianuarie 2026 pentru a vedea motivele pentru care Curtea de Apel București a suspendat cererea de reabilitare formulată de Șerban Pop:

• „(…) Dacă înainte de soluționarea cererii de reabilitare față de condamnat a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru altă infracțiune, examinarea cererii se suspendă până la soluționarea definitivă a acelei cauze. 
• Curtea constată că dispoziţiile art. 533 alin. 2 Cod procedură penală nu privesc doar reabilitarea judecătorească, ci şi reabilitarea de drept, câtă vreme legea nu face nicio distincție între felul reabilitării ce face obiectul învestirii instanței penale. (…)
• Așadar, în ceea ce privește situația juridică a petentului, Curtea reține că faţă de acesta a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune, înainte de soluţionarea prezentei cereri, aceasta fiind singura condiţie impusă de textul de lege anterior menţionat pentru a se dispune suspendarea soluţionării cererii de reabilitare.
• În concret, înainte de a se pronunța o soluție pe fondul cererii Curtea constată că față de condamnat a fost pusă în mișcare acțiunea penală în dosarul de urmărire penală nr. 95/P/2015 al DNA, în respectiva cauză fiind trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 24.09.2015, în prezent dosarul fiind pe rolul instanțelor judecătorești, înregistrat sub nr. 793/1/2025 pe rolul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, în faza de judecată a apelului declarat împotriva Sentinței penale pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 2263/1/2022.
• Împrejurarea că fapta pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de petent nu ar fi fost săvârşită în cursul termenului de reabilitare aferent condamnării cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru care se cere constatarea intervenirii reabilitării de drept, nu are relevanţă sub aspectul suspendării prezentei cereri, dispozițiile art. 533 alin. 2 din Codul de procedură penală nefăcând nici o distincţie sub acest aspect, lucru firesc, întrucât suspendarea soluţionării cererii nu echivalează cu respingerea acesteia sau cu soluţionarea în orice mod a fondului cererii, ci are ca justificare tocmai clarificarea situaţiei juridice a persoanei condamnate, în vederea soluţionării corecte a cererii de reabilitare.
• Cu referire la apărarea vizând soluția pe care petentul consideră că ar urma să fie pronunțată în dosarul în care faţă de petent a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune, instanța reține că aceasta privește fondul cererii privind reabilitarea și nu se circumscrie analizei îndeplinirii condițiilor art. 533 alin. 2 din Codul de procedură penală, iar la acest moment în prezentul cadru procesual, Curtea nu are competența să statueze cu privire la anumite soluții ce ar putea fi pronunțate în cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, analiza acțiunii penale exercitate în respectivul dosar fiind atributul exclusiv al instanțelor învestite cu soluționarea lui.
• În plus, prin raportare la prevederile art. 396 din Codul de procedură penală, în cazul în care în cauza privind trimiterea petentului în judecată dispusă în dosarul de urmărire penală nr. 95/P/2015 al DNA s-ar dispune condamnarea față de petent, ar putea fi incidente dispozițiile art. 97 din Codul penal, iar reabilitarea, în cazul unei pluralități de infracțiuni, vizează întreaga situație juridică cunoscută a unei persoane, neputând fi considerată reabilitată pentru o parte din infracțiunile care formează pluralitatea și nereabilitată pentru restul infracțiunilor.
• De altfel, tocmai acesta este scopul dispozițiilor art. 533 alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv să asigure judecarea definitivă a altor cauze de a căror soluționare depinde, chiar și parțial, soluția ce ar putea fi dată asupra cererii privind reabilitarea. (…)
• Curtea reiterează că prin suspendarea examinării prezentei cereri nu este înlăturat dreptul persoanei condamnate de a solicita și obține reabilitarea sau constatarea acesteia, producându-se doar o temporizare a soluționării cauzei până la soluționarea definitivă a cauzei pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, petentul putând beneficia ulterior de toate garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil.
• Astfel, având în vedere că s-a dispus trimiterea în judecată a petentului în dosarul de urmărire penală nr. 95/P/2015 al DNA, instanța va verifica periodic soluționarea cauzei care a determinat suspendarea, iar la momentul constatării rămânerii definitive a hotărârii judecătorești va dispune, din oficiu, repunerea pe rol a cererii privitoare la reabilitare, continuând judecarea acesteia, urmând să analizeze îndeplinirea condițiilor pentru admiterea cererii de reabilitare și prin raportare la soluția pronunțată în cauza care a determinat suspendarea”, se arată în Încheierea din data de 20 ianuarie 2026.

Antena Group, favorizată de la vârful ANAF

Pe data de 28 iunie 2017, Sorin Alexandrescu, fostul director al Antena Group, a fost condamnat de Înalta Curte la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj.

În același dosar, fostul șef al ANAF Șerban Pop a primit 2 ani cu suspendare, în timp ce Dan Voiculescu și fiica lui, Camelia Voiculescu, au fost achitați.

Este vorba despre Dosarul „Șantaj la Antene”, în care Sorin Alexandrescu a fost acuzat că îl „strângea cu ușa” în 2013 pe fostul administrator al companiei RCS&RDS Ioan Bendei că va publica o investigație cu privire la fapte de dare/luare de mită, dacă nu acceptă semnarea unui contract de 6,4 milioane de euro pe an cu o durată de 5 ani.

• „Inculpatul Voiculescu Dan, prin demersurile sale, a sprijinit acțiunile desfășurate de Alexandrescu George Sorin care erau menite să mențină și să accentueze starea de presiune psihică asupra părții vătămate.
• Demersurile de sprijin s-au făcut în mod direct, prin discuții și îndrumări adresate inculpatului Alexandrescu George Sorin și indirect, prin intermediul fiicei sale, inculpata Voiculescu Camelia-Rodica.
• La rândul său, inculpatul Alexandrescu George Sorin l-a informat constant, fie direct, fie prin Voiculescu Camelia-Rodica, despre stadiul acțiunilor de șantajare și despre poziția părții vătămate”, rețineau în rechizitoriu procurorii DNA.

Sorin Alexandrescu îl „avea la mână” pe Ioan Bendei cu mita de 3,1 milioane de euro pe care compania i-ar fi dat-o lui Mitică Dragomir în 2009, în schimbul exclusivității transmiterii meciurilor de fotbal din Liga I.

În instanță s-a dovedit că „sursa” lui Sorin Alexandrescu era Șerban Pop, pe atunci vicepreședinte al ANAF, care i-a dat o copie după contractul folosit pentru a disimula șpaga, încheiat între RCS&RDS și o firmă administrată de Bogdan Dragomir, fiul lui Mitică.

• „Inculpatul (Pop Șerban – n.r.) a comunicat informaţii şi documente confidenţiale numitului (Alexandrescu George Sorin – n.r.) datorită relaţiilor de prietenie avute cu acesta cu intenţia de a-i crea un avantaj comercial în faţa unui competitor.
• O importanţă deosebită în acest sens a avut-o comunicarea de inculpatul (Pop Şerban – n.r.) către inculpatul (Alexandrescu Sorin – n.r.) a interpretării pe care funcţionarii din subordinea sa o dădeau contractului de asociere în participaţiune încheiat între RDS&RCS şi SC Bodu SRL (posibilitatea ca acesta să ascundă o faptă de corupţie), ceea ce a contribuit semnificativ la crearea convingerii numitului (Alexandrescu Sorin – n.r.) că are posibilitatea reală de «a fructifica» informaţiile şi documentele obţinute”, se arată în motivarea instanţei.

Între timp, Dumitru Dragomir a fost achitat pe fond, în rejudecare, cu o motivare a magistratului Cătălina Cruceru de la Curtea de Apel București care pare că l-a judecat pe procuror, în locul inculpaților.

O mită de 2,5 milioane de euro

Pe 12 septembrie 2022, Șerban Pop a fost condamnat pentru o mită de 2,5 milioane de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, dată de afacerist prin intermediari, în scopul de a asigura, de la vârful Fiscului, o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei (circa 46 milioane de euro) către Petromservice.

Curtea de Apel București a explicat pe parcursul motivării deciziei de condamnare a lui Șerban Pop de ce inculpatul nu beneficiază de legea mai favorabilă după intervenția hotărârii CCR pe tema prescripției și de ce acesta a primit cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită.

• „Evaluând circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 și 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…).
• Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere și primire a mitei, folosindu-se de intermediari (…), dar și de firme offshore”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Mai mult, funcțiile deținute de Șerban Pop de-a lungul carierei – consilier și șef de cabinet al ministrului de finanțe la 27 de ani, apoi vicepreședinte al Fiscului la doar 34 de ani – au fost reținute de instanța de fond ca fiind circumstanțe agravante pentru luarea de mită.

• „Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice. (…)
• Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a arătat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare.
• Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici. (…)
• Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat.
• În plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a dat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, mai notează instanța.

Pe 5 decembrie 2023, Șerban Pop a scăpat de pedeapsa de 13 ani de închisoare, după ce Înalta Curte a aplicat hotărârile Curții Constituționale pe tema „marii prescripții”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.