Serghei Lavrov respinge pacea în Ucraina, dă vina pe Statele Unite și pune o nouă condiție, pe lângă cea teritorială: „Este un element-cheie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că procesul de pace în Ucraina mediat de Statele Unite este departe de final, în timp ce adjunctul său Aleksandr Grușko anunță o nouă condiție, pe lângă cea teritorială, și anume ca Rusia să obțină garanții de securitate.
Cuprins:
Serghei Lavrov le reproșează americanilor că sunt „prea entuziaști” în privința păcii
În timp ce Kremlinul tergiversează procesul de pace plusând și inversând condiții de la o rundă de negocieri la alta, Serghei Lavrov (75 de ani) se declară deranjat acum de faptul că administrația Trump manifestă „un fel de percepție entuziastă” față de negocieri care nu ar trebui împărtășită.
Șeful diplomației ruse s-a declarat mulțumit că președintele american Donald Trump a pus, în opinia lui, Ucraina și Europa „la locul lor”, dar că o astfel de mișcare nu este un motiv pentru a îmbrățișa o „percepție entuziastă” asupra negocierilor de pace.
„Toate acestea sunt foarte bune (așa-zisa punere a Europei și a Ucrainei la locul lor - n.r.), dar mai este mult de parcurs”, a spus el într-un interviu acordat pentru postul de televiziune NTV, parte a rețelei de propagandă a Kremlinului.
Serghei Lavrov, aflat în funcție de 22 de ani, a cerut din nou instituirea unei „ordini mondiale multipolare” după viziunea Kremlinului, adică o lume supusă intereselor puterii politice din Rusia.
Administrația Trump, acuzată că duce o „politică antirusă”
În plus, șeful diplomației ruse a acuzat Statele Unite că „abuzează de poziția dolarului în economia globală și îl transformă în armă împotriva unor state nedorite”.
Înainte de interviul acordat pentru NTV, Lavrov a învinovățit administrația Trump pentru lipsa păcii în Ucraina. Ministrul rus a susținut că Statele Unite și-au propus să domine economic lumea și au abandonat așa-zisul „Acord de la Anchorage” pe tema Ucrainei. Kremlinul se leagă adesea de summitul Trump-Putin din Alaska pentru a face pași în spate în procesul de pace sub acuzația că președintele american nu și-ar respecta unele promisiuni făcute liderului rus, sugerând că ar fi vorba și despre cedarea regiunii ucrainene Donbas.
„Par să ne spună că problema ucraineană trebuie rezolvată. La Anchorage, am acceptat propunerea Statelor Unite… Adică, dacă o abordăm ca bărbații - ei au făcut propunerea, noi am fost de acord, problema trebuie rezolvată… Se pare că ei au făcut propunerea legată de Ucraina, iar noi eram pregătiți, dar acum nu mai sunt”, a susținut ministrul într-un interviu acordat televiziunii BRICS, fără a da detalii despre propuneri, după cum observă The Moscow Times.
Potrivit lui Lavrov, în pofida faptului că administrația Trump și Kremlinul au convenit să treacă la o „cooperare la scară largă, reciproc avantajoasă”, partea americană continuă să urmeze o „politică antirusă”.
Deranj la Moscova în privința atragerii Indiei de partea Statelor Unite
„Până acum, în practică, totul arată invers, cu noi sancțiuni, un război împotriva petrolierelor”, a susținut ministrul rus de externe, acuzând totodată partea americană că încalcă Convenția ONU asupra dreptului mării atunci când sechestrează petroliere din flota-fantomă a Kremlinului care operează în mod ilegal.
„Ei încearcă să interzică Indiei și celorlalți parteneri ai noștri să cumpere resurse energetice rusești ieftine și accesibile… Adică, în arena economică, americanii și-au declarat, în esență, obiectivul de dominație economică”, a insistat Lavrov.
Potrivit unor surse citate de Reuters după două runde de negocieri la Abu Dhabi, Kremlinul continuă să ceară predarea întregului Donbas, în timp ce Ucraina consideră acest lucru inacceptabil și își declară disponibilitatea de a crea o zonă demilitarizată în regiune. Nu s-a ajuns încă la un compromis în această privință.
Cu toate acestea, în toiul negocierilor de la Abu Dhabi, Kremlinul a venit cu o nouă condiție, solicitând ca toate țările din lume să recunoască regiunea Donbas ca parte a Rusiei.
În schimb, garanțiile de securitate cerute de Ucraina ar fi gata. „Nu există alternativă la pace. Nu există alternativă la restaurarea statului nostru” în afara garanțiilor de securitate, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Kremlinul cere „garanții de securitate”
Într-un mesaj sincronizat cu cel al șefului său, viceministrul rus de externe Aleksandr Grușko a declarat pentru ziarul de propagandă Izvestia că „Rusia vrea garanții de securitate” din partea Europei.
Grușko a afirmat că nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu discută în prezent despre garanții de securitate pentru Rusia, dar fără acestea „niciun tratat de pace nu este posibil”. „Dacă ne uităm cu atenție și studiem declarațiile făcute de liderii Uniunii Europene, nimeni nu vorbește despre garanții de securitate pentru Rusia. Acesta este un element-cheie al unui acord de pace. Fără el, un acord este imposibil. Prioritatea-cheie o reprezintă, desigur, interesele de securitate ale Rusiei, a insistat viceministrul de externe al unui regim obișnuit să declanșeze războaie pe motiv că nu s-ar simți în siguranță.
Grușko a dat detalii și despre garanțiile de securitate cerute de Kremlin, și anume ca Ucraina să nu adere la NATO și să nu găzduiască trupe occidentale de menținere și monitorizare a păcii. Practic, viceministrul rus respinge orice garanții de securitate pentru Ucraina. Ori, acum câteva zile, Lavrov a insinuat că Ucraina, pe care a numit-o o fostă țară, ar fi mai în siguranță având un regim prorus obedient Kremlinului.
Aleksandr Grușko a reluat ideea că Rusia ar fi dispusă că ofere Europei „garanții scrise, pe bază colectivă și reciprocă”, precum că nu o va ataca niciodată. Totuși, propunerea stârnește îndoieli, din moment ce Rusia nu a respectat niciodată vreun acord internațional și a recurs frecvent la intervenții militare atât împotriva vecinilor, cât și împotriva unor țări din pretinsa sa sferă de influență pentru a-și impune voința politică.
În opinia experților în securitate și relații internaționale și multor decidenți politici europeni, singurul mecanism viabil de a preveni o nouă agresiune militară rusă rămâne asigurarea unei forțe de descurajare suficiente încât Kremlinul să nu mai îndrăznească să atace alte țări.
