Serviciile secrete şi interesul naţional

Pentru prima oară în istoria României, serviciile de informaţii sunt apolitice. Nu se mai implică, precum odinioară, când Virgil Măgureanu umbla cu dosarele la subraţ, iar Caraman vindea în Franţa informaţii clasificate despre oameni politici. Intrarea în structurile NATO a pus lucrurile la punct. A dispărut bizantinismul, au dispărut acele găşti din cadrul serviciilor care lucrau cu diverse partide politice. Implicarea propriilor servicii secrete în lupta elec-torală este o gogoaşă.

Hai să vorbim pe şleau! Cine este inconştientul care s-ar implica politic, ştiind că poate să zboare oricând dacă favoriţii săi nu câştigă?

Merită să-ţi rişti munca şi cariera pentru o promovare incertă? George Maior, un diplomat de rasă, provine din PSD, iar Mihai Răzvan Ungureanu, din PNL. Ar avea ei interes să facă jocuri politice? Mă îndoiesc. Într-o perioadă în care toţi calcă totul în picioare, cei doi sunt anacronici: ştiu ce este aia interes naţional. Şi bine fac. Aţi văzut în vreo campanie serioasă din Franţa, Statele Unite lovituri de acest gen sub centură: “Candidatul X este omul chinezilor sau Y lucrează pentru ruşi“? Hârtii băgate pe sub uşile politicienilor sau ale ziarelor? În sfârşit, avem un domeniu unde ne aliniem la standardele occidentale: independenţa serviciilor. Aruncarea serviciilor în arenă de către unii “şmecheri” nu este decât o asigurare avant-la-lettre pe care şi-au luat-o unii politicieni

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE