Sfântul Gheorghe este sărbătorit astăzi, 23 aprilie. Tradiții și obiceiuri de Sângiorz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sfântul Gheorghe este sărbătorit pe 23 aprilie de Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică. În această zi fetele stau goale, între lumânări aprinse, ca să își afle ursitul.
Cuprins:
Sfântul Gheorghe, considerat cavaler al creștinătății, este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral.
Sfântul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru.
Cine este Sfântul Gheorghe
Cel care avea să devină marele mucenic Gheorghe a trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea) și, în viața lumească, a fost mare demnitar în armata romană. Cei care îndrăzneau în acea vreme să mărturisească faptul că sunt creștini, plăteau cu propria viață. Asta s-a întâmplat și cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care, în numele credinței, a fost decapitat.
Imediat după martiriu, oamenii susțin că au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la sângele, hainele și trupul său. Ca prin minune, bolnavii erau vindecați, necredincioșii se creștinau, îngenunchând în locul în care era înhumat Sfântul, iar un mort ar fi căpătat din nou viață.
Sfântului Gheorghe i se mai spune purtător de biruinţă. Icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur.
Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe
Conform statisticilor, peste 900.000 de români, dintre care cam 700.000 de bărbaţi şi aproape 200.000 de femei, îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe. Din totalul româncelor, peste 135 de mii poartă numele de Georgeta, alte 34 de mii – Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi peste 14 mii – Geta.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe
În calendarul popular, Sfântul Gheorghe sau Sân-George este considerat zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este, alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru -, al doilea stâlp calendaristic, iar între cele două divinități există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat cel care înverzește întreaga natură și care închide anotimpul friguros.
Din bătrâni se spune că ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. De aceea, marea sărbătoare este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri.
În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, dar și brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.
Crenguțe de leuștean sunt puse la intrarea în grajduri pentru ca animalele să fie ferite de farmece, vrăjitorii și boli. La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de spirite rele, care ar cutreiera pământul la începutul anului pastoral.
Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.
Tradiția populară spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului și doar în zi de sărbătoare pot fi văzute. De aceea, cei care le caută nu trebuie să scoată niciun cuvânt pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii să-i amuțească.
De Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate își pot vedea chipul alesului ca prin miracol
Din bătrâni se spune că, de această mare sărbătoare, fetele, care vor să se mărite, pot vedea chipul ursitului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu a bătut nimeni și dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.
De Sfântul Gheorghe, nimeni nu are voie să doarmă. Se crede că acela care nu respectă datina va fi somnoros tot anul.
De Sân-George, urzicatul este un obicei practicat de tinerii din Bucovina. Ei se ating, pe furiș, cu tulpini de urzică peste părțile neacoperite ale corpului. Astfel, speră că vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși tot restul anului. În această sărbătoare, este bine ca oamenii să dea de pomană lapte, brânză și caș.
În unele sate se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.
Credințe și superstiții de Sfântul Gheorghe
În ziua de Sfântul Gheorghe, oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare pentru a fi sănătoși și pentru a spăla toate relele.
Busuiocul semănat chiar înainte de răsăritul soarelui este bun pentru cinste. Se spune că acela care se spală cu roua de pe el va fi cinstit de toată lumea. De Sfântul Gheorghe, se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac și, pentru a se proteja de farmece, oamenii trebuie să se cântărească pentru a fi sănătoși tot anul.
Totodată, bătrânii spun că, dacă de Sângiorz plouă, atunci se va face fân și grâu.
