Sirop “mutant”

Este primul aliment de acest gen importat in tara noastra. Sigur, avertizarea ca siropul contine porumb “mutant” este trecuta doar pe eticheta distribuitorului francez. Importatorul roman a lipit peste ea o eticheta in limba autohtona, unde evita sa treaca acest amanunt foarte important, desi legea il obliga explicit la acest lucru. Mai mult, nimeni nu are voie sa importe asemenea produse decat cu acordul Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica (CNSB), lucru pe care importatorii nu l-au facut. “Zeama de mutant” are culoare maronie si este imbuteliata in recipiente din plastic de 700 de mililitri. Pe eticheta principala scrie ca este un sirop pentru clatite, produs in Statele Unite si adus in Europa de un distribuitor francez. Pe spate, o hartie alba anunta cumparatorul, in limba romana, ca lichidul maroniu contine sirop de porumb, apa, arome, conservant, colorant, caramel si acid citric. Daca desprindem aceasta hartie, dam peste eticheta originala de pe spatele recipientului, pe care scrie, in limba franceza, cam acelasi lucru, cu o deosebire: dupa “sirop de porumb”, francezii au deschis o paranteza in care au adaugat o fraza: siropul este obtinut din “porumb modificat genetic”. Amanuntul este foarte important in comertul cu produse alimentare. Porumbul modificat genetic, pe numele sau prescurtat “B.T.”, face parte din categoria “organismelor transgenice de generatia I”, adica nu mai este porumb, ci o specie obtinuta din combinarea genelor plantei cu un microorganism, Bacillus Thuringiensis. Adica e un fel de bacterie mare, cu frunze, care face popcorn. Pentru respectarea termenilor stiintifici, trebuie spus ca organismele transgenice sunt mai mult decat mutantii. Acestia din urma sunt specii naturale asupra carora s-a intervenit genetic pentru sporirea, intarirea anumitor calitati naturale. Adica nu se iese din cadrul natural al speciei. Organismele transgenice, in schimb, sunt “mutanti la patrat”, adica niste combinatii genetice intre diferite specii in urma carora apar specii absolut noi, pe cale artificiala. In termeni simplificatori, ar fi ceva de genul: “jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop” - papa bun. Cum s-a ajuns aici? Inca din anii ‘70 specialistii in domeniul alimentatiei au ajuns la concluzia ca terenurile agricole existente nu vor putea face fata ritmului de crestere demografica si ca omenirea se afla in fata unei catastrofe prin infometare. S-au cautat imediat solutii care mai de care mai ciudate. Una dintre ele s-a aratat a fi rentabila: alimentele obtinute prin combinatii intre genele mai multor specii aflate pe niveluri diferite ale evolutiei. Cele mai mari investitii in cercetarea acestui domeniu au fost facute in Statele Unite ale Americii. Aceste firme au studiat posibilitatea obtinerii unor culturi modificate genetic care sa scada costurile de productie. Asa a aparut prima generatie de organisme modificate genetic (OMG). S-a studiat, de exemplu, o combinatie de cartof cu gena de bacterie. Acest produs are forma si gust de cartof si, in plus, este rezistent la boli si la daunatori, adica nu mai are nevoie de ierbicide si insecticide, eliminand multe cheltuieli de productie. Tot prin combinare genetica a fost obtinut un tip de soia care rezista la ierbicidul universal anticlorofila. Acest ierbicid ucide orice planta, mai putin soia transgenica. Porumbul “B.T.”, alt transgenic, este rezistent la viermele de porumb. Culturile acestei specii artificiale nu mai au nevoie de tratamente speciale impotriva daunatorului. Cel mai recent si spectaculos produs al acestei generatii OMG sunt rosiile transgenice pentru zonele foarte reci, care au fost combinate cu gene ale unui peste. Aceasta rosie nu are nici un fel de probleme cu frigul, creste in camp deschis, in conditiile unei veri de scurta durata si da o recolta foarte bogata. Exista insa si OMG din generatia a II-a, deocamdata in faza de studii teoretice, care vor intra pe piata peste doi sau trei ani. Un exemplu: orezul modificat genetic va avea componentele nutritive de cereala, dar si pe cele de carne. Produsul e gandit pentru tarile slab dezvoltate, unde populatia se hraneste aproape exclusiv cu orez, lucru care duce la subnutritie. Aceste populatii vor continua sa manance numai orez, dar nu unul oarecare, ci super-orezul care are si proteine de carne. Spus plastic, pilaful va fi recoltat de pe camp cu carne cu tot. Mai exista o ramura a ingineriei genetice care se ocupa de animalele transgenice. Aceste organisme modificate genetic nu vor aparea pe piata prea curand. Aici lucrurile sunt mai complicate, in sensul ca s-au obtinut porci transgenici care sa nu aiba grasime, sau lapte de vaca cu insulina, pentru bolnavii diabetici, dar genetica animala e mult mai complexa decat cea vegetala, iar specialistii se tem inca sa lanseze pe piata asemenea produse. Sunt periculoase alimentele modificate genetic? Unii specialisti spun ca da. Primul produs obtinut prin aceasta tehnica si destinat vanzarii, de exemplu, a fost o versiune modificata genetic a unui hormon - BST somatotropina - care stimuleaza productia de lapte la vaci. Conform Raportului Uniunii Europene, administrarea de BST stimuleaza producerea unui hormon care atunci cand este secretat in cantitati mari in lapte stimuleaza dezvoltarea maligna a celulelor canceroase. Folosirea acestui hormon a fost asociata si cu o crestere relativa a aparitiei cancerului la san si prostata la consumatorii umani.