EXCLUSIV. Restaurare la mișto a unui monument reprezentativ al Bucureștiului: Fântâna Mioriţa este din muşama

Așa arăta originalul

Una din cele mai ciudate restaurări de monument de până acum pare să fie Fântâna Mioriţa din Bucureşti. Acest monument istoric situat pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în faţa Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici, a fost construit după planurile arhitectului Octav Doicescu. Mozaicurile cu care a fost decorat monumentul au fost realizate de artistul plastic Miliţa Petraşcu (1892-1976). Fântâna Mioriţa a fost inaugurată cu prilejul expoziţiei Luna Bucureştilor din 1936.

Fântâna Mioriţa este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul Bucureşti – număr curent 2308, cod LMI B-III-m-A-19966. Este una din emblemele Capitalei.

”Restauratorii…”

A costat 120.000 de euro doar reparaţia soclului

În august 2015 s-au anunţat cu emfază lucrări de modernizare şi restaurare a monumentului, inclusiv a celebrului mozaic în alb şi negru care redă legenda Mioriţa pe ambele feţe ale monumentului realizat de Milita Petrascu în 1936! „Experţii trebuie să realizeze partea de restaurare propriu-zisă. Asta înseamnă în primul rând un studiu care trebuie să fie realizat de Ministerul Culturii. Se fac eforturi ca aspectul final să fie întocmai ca în 1939, când a fost tăiată panglica”, spuneau oficilii momentului.

Partea de reparaţie a soclului monumentului a costat 120.000 de euro. Am cerut date şi despre costurile celei de-a doua faze, cea a restaurării mozaicurilor şi încă aşteptăm răspunsul oficial.

În fapt, „restaurarea” mozaicului mucegăit şi atacat de ciuperci s-a făcut în felul următor: s-a fotografiat lucrarea existentă, imaginea a fost „curăţată” digital în Photoshop, apoi s-au printat imaginile curate pe o suprafaţă din poliplan.

Mușamaua, pe ”verso”…

Muşamaua a început să se desprindă şi arată, jenant, a perete de bucătărie din anii ‘70

Ulterior, cele două bannere au fost fixate cu suruburi autofiletante peste mozaicul original!!!
Adica s-a realizat un fals al mozaicului, din muşama, care ascunde mozaicul original, depreciat grav de intemperii şi timp –  care nici nu se mai ştie dacă mai există!
Ca atare, în acest moment monumentul Fântâna Mioriţa din Bucureşti este din muşama! Mai mult, muşamaua a început să se desprindă din cuie şi arată, jenant, a perete de bucătărie din anii ‘70.

“Cine răspunde pentru această acţiune de kitch-uire a monumentelor din Bucureşti?” – ne-a intrebat cititorul. Am trimis întrebarea Primăriei Capitalei, administratorul monumentului şi al restaurării acestuia. Aşteptăm răspunsul, cu mult interes.

Emblema intrării în București

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro