Cum încearcă Sorin Grindeanu să spele imaginea AUR în fața liderilor europeni moderați de la Bruxelles

Însă mesajele transmise de Grindeanu au ridicat semne de întrebare, iar justificările oferite pentru retragerea de la guvernare a PSD au fost ulterior contrazise de fapte concrete.

Îngrijorare pentru România, în rândul europarlamentarilor

România, cu 33 de eurodeputați, ocupă locul al șaselea ca reprezentare în Parlamentul European, iar deciziile de la București au ecou imediat la Bruxelles și Strasbourg.

Anunțul unei posibile alianțe între PSD, membru al grupului S&D, și AUR, parte a grupului conservatorilor europeni (ECR), pentru a demite guvernul proeuropean condus de Ilie Bolojan, a generat îngrijorare printre europarlamentari.

„Partidul Social-Democrat a fost nevoit să părăsească guvernul deoarece nu i s-a dat curs unor cereri pe care orice guvern de coaliție ar trebui să le înțeleagă, cereri legitime, menite să acopere agenda social-democrată. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Iratxe García Pérez la o conferință de presă de la Strasbourg pe 28 aprilie.

„De aceea, colegii noștri din România au decis, aproape în unanimitate, să se retragă. Liderul social-democraților a declarat că nu va exista un acord cu extrema dreaptă pentru formarea unui nou guvern… Sperăm că atunci când va exista un nou guvern, acesta cu siguranță nu va include și extrema dreaptă”, a adăugat Pérez.

Vizita lui Grindeanu la Bruxelles

Pe 26 martie, Sorin Grindeanu a participat la o serie de întâlniri cu lideri europeni la Bruxelles, unde a fost însoțit de eurodeputații PSD Claudiu Manda și Victor Negrescu.

Scopul vizitei a fost să informeze oficialii europeni despre decizia PSD de a ieși din coaliția de guvernare și despre posibilitatea de a colabora cu AUR pentru a forța demisia premierului Ilie Bolojan. Totuși, declarațiile ulterioare ale lui Grindeanu și faptele de pe teren au generat confuzie. De exemplu, acesta a susținut că premierul nu a aprobat măsurile sociale propuse de PSD, lucru contrazis de adoptarea lor prin ordonanță de urgență pe 2 aprilie, la scurt timp după întâlnirea de la Bruxelles.

O criză politică în plină desfășurare

Colaborarea dintre PSD și AUR a fost confirmată de mai mulți lideri politici.

„Faptul că PSD și AUR au adunat numărul necesar de semnături nu e nicio surpriză. Am văzut deja doi dintre liderii marcanți ai celor două partide, e vorba de Marian Neacșu și Petrișor Peiu, spunând că fac primul pas pe un drum comun”, a declarat europarlamentarul USR, Dan Barna, pentru Spot Media.

De cealaltă parte, europarlamentarul PSD Dan Nica a susținut, într-o declarație din plenul Parlamentului European, că moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan este justificată de politicile de austeritate implementate de acesta.

„În România moțiunea de cenzură este despre prim-ministrul Ilie Bolojan, care s-a legat cu lanțul de caloriferul din Palatul Victoria și refuză să plece, deși i s-a retras sprijinul politic… A dus o politică de austeritate sălbatică, a dus la sărăcirea a milioane de români, la creșterea șomajului și la o activitate economică în care unii au fost supuși unui mare stres în România…”, a declarat Nica.

Incertitudinea planează asupra viitorului politic românesc

În timp ce liderii PSD încearcă să-și justifice retragerea, criza de identitate a partidului și alianța potențială cu AUR sunt subiecte de dezbatere intensă, atât în România, cât și în rândul europarlamentarilor.

Claudiu Târziu, fost membru fondator al AUR, susține că alegerile anticipate sunt singura soluție pentru a reflecta schimbarea raportului de forțe politice.

„Este absolut clar că partidele aflate astăzi în Parlament nu mai sunt susținute într-o măsură la fel de mică sau mare cum au fost în 2024, la alegerile din decembrie”, a afirmat acesta.

În acest context, președintele României, Nicușor Dan, a dat asigurări că va acționa rapid pentru a forma un nou guvern în cazul în care moțiunea de cenzură va trece. Cu toate acestea, direcția pe care o va lua politica internă a României rămâne incertă, iar turbulențele politice ar putea avea efecte negative asupra imaginii țării pe plan internațional, într-o perioadă deja marcată de instabilitate globală cauzată de conflictele din Ucraina și Iran.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro