Statele Unite îl cer României pe grecul care a mituit un funcționar NATO. Bailakis Manousos a pus la bătaie un milion de euro pentru contracte legate de navele militare

200 de milioane de euro, cifră de afaceri

Manousos este acuzat că a mituit funcționari ai Agenției de sprijin și achiziții a NATO, pentru a obține contracte de 9 milioane de euro legate de aprovizionarea și alimentarea navelor militare.

Firma Global Defense Logistics SRL a avut o cifră de afaceri de 200 de milioane de euro în anul 2023, iar 10% dintre acțiuni le deține Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

Un judecător din Statele Unite a emis pe numele lui Bailakis Manousos o solicitare de arestare provizorie în vederea extrădării, pentru acuzații de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale.

Cererea de arestare provizorie a fost admisă la Curtea de Apel București pe data de 21 februarie, iar extrădarea va fi judecată pe 20 martie.

Între timp, Bailakis Manousos a contestat hotărârea de arestare provizorie la Înalta Curte, unde va afla dacă rămâne sau nu după gratii.

Recomandări

Părinţii lui Vlad Pascu, faţă în faţă cu părinţii lui Sebi Olariu, pentru prima oară. Ce s-a întâmplat în sala de judecată de la Curtea de Apel Constanţa

Libertatea a consultat încheierea de ședință a instanței de fond pentru a vedea de ce solicită americanii extrădarea afaceristului grec.

• „În fapt, s-a reţinut că (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele lui (Gelasakis Ioannis – n.r.) sunt directori ai unei corporații românești, Global Defense Logistics, care oferă, printre altele, servicii de întreținere a navelor la nivel mondial. (Manousos Bailakis – n.r.) este directorul de operațiuni al companiei Global Defense Logistics. Gelasakis este coproprietar și director executiv al companiei Global Defense Logistics.
• (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite.
• NATO este o alianță politică și militară între 32 de state membre, inclusiv Statele Unite. Statele Unite contribuie anual cu sute de milioane de dolari la NATO, cea mai mare contribuție dintre toate statele membre. NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii.
• Aceste servicii sunt cunoscute sub denumirea colectivă de servicii de întreținere a navelor. NSPA angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru», prin care contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă determinată.
• Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Totodată, compania Global Defense Logistics s-a arătat că a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume”, se arată în documentul citat.

Recomandări

Tarifele lui Trump amenință să arunce Rusia într-o criză economică profundă. Visul lui Putin se estompează rapid

SUA: Manousos a oferit unui informator mită de un milion de euro

La data de 21 februarie 2025 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cererea de arestare provizorie, de urgenţă, în vederea extrădării formulate de autorităţile judiciare din SUA împotriva lui Bailakis Manousos, pentru următoarele considerente:

• „În luna iunie 2024, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA în favoarea companiei Global Defense Logistics.
• După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS (Serviciul de Investigații Penale al Apărării – n.r.).
• În luna iulie 2024, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel (…) căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele său au solicitat informatorului asistență Ia atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics.
• În luna septembrie 2024, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel (…) și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro, dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil.
• În luna octombrie 2024, (Manousos Bailakis – n.r.) și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Manousos și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 euro în numerar.
• În luna ianuarie 2025, (Manousos Bailakis – n.r.) s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul întâlnirii, (Manousos Bailakis – n.r.) i-a dat informatorului suma de 30.000 euro în numerar”, potrivit încheierii de ședință de la Curtea de Apel București.

Recomandări

Agitație mare printre tarabe și miros de pește proaspăt: cum arată o zi în Piața Obor înainte de dezlegarea la pește din ziua de Florii. Prețuri pentru toată lumea

Ce a susținut afaceristul grec în fața judecătorului

În fața instanței, grecul a precizat, prin intermediul avocatului, că se opune extrădării în Statele Unite și a cerut să fie pus în arest la domiciliu:

• „Învederează că nu există informații pentru ca persoana extrădabilă să își poată exercita un minim drept la apărare, precum şi pentru a-şi manifesta o poziţie procesuală chiar şi în faţa Curţii, fiind menţionate foarte pe scurt datele comunicate de către autorităţile americane, autorități care, foarte important în această procedură, nu au dispus anterior o măsură preventivă, respectiv nu au informat autorităţile române că s-ar fi emis anterior un mandat naţional de arestare pe numele persoanei extrădabile, chestiune care, în opinia apărării, este extrem de relevantă, raportat la periculozitatea persoanei extrădabile și la acuzațiile foarte grave care i se aduc.
• Sub acest aspect, apreciază că acuzaţiile nu sunt descrise, aşa încât nu îşi poate exercita un minim drept la apărare. Toate aceste informații, cu siguranţă, în termenul legal vor fi clarificate, însă până la clarificarea acestora (…) opinează ca fiind vădit disproporţionat dacă se dispune direct măsura arestării provizorii care este cea mai gravă, cea mai intruzivă, din perspectiva drepturilor fundamentale, fără să se analizeze gradual motivul pentru care nu ar fi suficientă măsura controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune sau măsura arestului la domiciliu. În acest sens, (…) persoana extrădabilă a rezervat un apartament situat în (…) sectorul 1 Bucureşti.
• Arată că persoana extrădabilă desfăşoară activităţi lucrative, având în vedere că este chief operating officer (COO) în cadrul unei companii în România și a fost reținut în cursul acestei dimineţi de la hotelul în care se află, însă a făcut eforturi tocmai pentru a se asigura că va participa la această procedură, cunoscând durata acesteia.
• Astfel, solicită să se aibă în vedere circumstanţele personale şi reale şi să nu se sancționeze nedescrierea faptelor, ci doar să nu se valorifice lipsa de informaţie în defavoarea persoanei extrădabile. În continuare, solicită să se ţină seama şi de situația acesteia specifică în sensul că este o persoană care nu are antecedente penale, aşa încât nu are motiv să se sustragă, putându-se dispune consemn la punctele de trecere a frontierei, că este cetățean grec, cetățean al Uniunii Europene.
• Conform jurisprudenței, există opinii potrivit cărora tratatul de cooperare dintre România și Statele Unite ale Americii se aplică doar cetățenilor români. În plus, având în vedere tratatele de cooperare dintre România și Statele Unite ale Americii, apreciază că în procedura extrădării ar trebui solicitată autorizarea și a statului grec pentru predare, însă, deşi această chestiune nu face obiectul prezentului dosar, înţelege să puncteze complexitatea acestei proceduri”, se mai arată în documentul citat.

În ultimul cuvânt, Bailakis Manousos a arătat că vrea să fie judecat conform legislaţiei române, că nu are motive pentru a se sustrage şi că nu este un infractor pentru a fi reţinut.

Un bun argument pentru această solicitare este că în SUA pedepsele se adună aritmetic, pe când în România se calculează pedeapsa pentru infracțiunea cea mai gravă la care se adaugă o treime din pedepsele pentru restul faptelor.

Totodată, acesta a susținut că suferă de afecţiuni medicale, respectiv astm, probleme cardiace şi atacuri de panică. De asemenea, Bailakis Manousos i-a spus judecătorului că este de acord să se dispună faţă de el „o măsură judiciară”, însă nu doreşte să fie extrădat în Statele Unite ale Americii.

Grecul urmărea să obțină contracte de 9 milioane de euro cu NATO

Pe data de 21 februarie 2025, procurorii români și investigatori americani au descins la cinci adrese din București și din Constanța, perchezițiile vizându-i pe Bailakis Manousos și firma Global Defense Logistics.

La percheziții au participat procurori de la DNA, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, dar și anchetatori de la Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (DCIS) și Serviciul Naval de Investigații Penale (NCIS).

O zi mai târziu, pe 22 februarie, DNA anunța într-un comunicat de presă că s-a început urmărirea penală împotriva afaceristului grec și a firmei lui din România pentru dare de mită în formă continuată, respectiv complicitate la această infracțiune:

• „În cursul lunii anului 2024, suspecta S.C. Global Defense Logistics S.R.L., prin intermediul asociatului său, ar fi promis unui funcționar din cadrul unei organizații internaționale, remiterea unor sume de bani de peste 200.000 de dolari, pentru facilitarea obținerii de către firma din România menționată anterior a unui contract de servicii de administrație portuară tip husbanding privind alimentarea cu combustibil a navelor, în valoare de peste 9.000.000 de euro.
• Ulterior, la datele de 12 iulie 2024 și 9 octombrie 2024, suspecta SC Global Defense Logistics SRL prin reprezentantul său, cetățean grec, în timp ce se aflau pe teritoriul altui stat, ar fi dat funcționarului public străin din cadrul respectivei organizații internaționale suma totală de 100.000 de euro cu titlul de mită, în schimbul asistenței acestuia în ceea ce privește contractele încheiate de societatea comercială.
• La data de 29 ianuarie 2025, suspecta S.C. Global Defense Logistics SRL prin reprezentantul său, cetățean grec, în timp ce se aflau în incinta unui restaurant din cadrul unui hotel din județul Ilfov, ar fi dat funcționarului public străin din cadrul respectivei organizații internaționale, suma de 30.000 de euro în numerar, bani care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, privind asigurarea asistenței acestuia în ceea ce privește contractele societății comerciale menționate anterior cu organizația internațională respectivă.
• Aceste demersuri ar fi fost de natură să îi procure persoanei juridice SC Global Defense Logistics SRL bani sau alte foloase și să îi menţină avantajele în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale în cadrul contractelor încheiate.
• În acest context, persoana juridică SC Global Defense Logistics SRL ar fi beneficiat de ajutorul celorlalți doi suspecți, unul dintre ei fiind asociat în cadrul societății, iar cel de-al doilea fiind împuternicit pe conturile bancare ale firmei, existând suspiciunea rezonabilă că sumele de bani menționate anterior ar fi fost remise cu ajutorul ultimilor doi suspecți”, se arată în comunicatul DNA.

Șeful CCIR, acționar în compania Global Defense Logistics

Firma GDL a avut în 2023 o cifră de afaceri de un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro) și un profit net de 44.353.503 lei (aprox. 8,8 milioane de euro).

Potrivit informațiilor de pe portalul ListaFirme.ro, în SC Global Defense Logistics SRL sunt cinci asociați:

• Moran Tevfik Lutfi (48%)
• Ozbek Haldun (16%)
• Gelasakis Ioannis (15%) 
• Daraban Mihai (10%) 
• Daraban Gabriel (10%) 

Penultimul, Mihai Daraban, este președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

În ziua în care anchetatorii au început urmărirea penală împotriva SC Global Defense Logistics, șeful CCIR a emis un comunicat în care a arătat următoarele:

• „Pentru început, doresc să fac precizarea nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție, fapt relevat și de comunicatul DNA care nu face nicio referire la numele meu.
• Sunt acționar al firmei Global Defense Logistics SRL, cu o participație de 10,38%, dar nu dețin funcții de conducere și nici administrative remunerate. De asemenea, GDL este contractorul navelor NATO, pe de o parte, și al US Navy pe de altă parte încă din 2016. GDL nu are niciun fel de contract sau altă legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu, neavând niciun fel de activitate legată de aceasta.
• În urma licitațiilor internaționale câștigate, compania GDL lucrează cu peste 50 de subagenți, răspândiți în întreaga lume. Astfel, este extrem de greu ca GDL să poată răspunde/garanta pentru probitatea și corectitudinea fiecărui subagent în relația cu navele pe care le deservesc în mod direct.
• Ancheta în curs relevă că un angajat străin al unuia dintre cei 50 de subagenți se presupune că a comis fapte penale în detrimentul entităților militare care au contractat serviciile respective, în numele GDL”, arăta Mihai Daraban în comunicatul citat de Agerpres.

Foto: LinkedIn, Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro