Dispută pe Pilonul 2 de pensii. Bolojan vrea ca banii să fie investiți în industria de armament, ASF avertizează cu privire la riscuri și cere aviz CSAT

Inițiativa vine în contextul începerii achizițiilor prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), din care România a primit peste 16,6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030.

Industria apărării, în atenția fondurilor de pensii

Proiectul legislativ propune modificarea cadrului legal, permițând fondurilor de pensii să investească în companii care activează în industria apărării, inclusiv în cele implicate în activități cu dublă utilizare (dual-use).

Guvernul susține că proiectul asigură „modernizarea și clarificarea cadrului legal” și aduce România în conformitate cu strategiile europene și naționale.

În prezent, fondurile de pensii private, care administrează economiile a aproximativ 9 milioane de români și dețin active echivalente cu 11% din PIB, funcționează pe baza principiului „prudent person”. Acesta impune investiții sigure, diversificate și compatibile cu nevoile participanților la pensii.

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis Parlamentului că susține proiectul, dar a menționat că investițiile trebuie să respecte principiile prudențiale pentru a proteja interesele contribuabililor.

ASF: Riscuri reputaționale și economice

ASF consideră că direcționarea fondurilor de pensii din Pilonul 2 către industria de apărare nu este compatibilă cu scopul social al acestora, care este garantarea unui trai decent după pensionare.

„Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect, de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, arată ASF.

Mai mult, industria armamentului este caracterizată prin volatilitate ridicată, depinzând de tensiuni geopolitice și de decizii bugetare guvernamentale.

ASF subliniază că aceste riscuri sunt incompatibile cu stabilitatea financiară pe termen lung pe care trebuie să o asigure fondurile de pensii.

„În perioade de stabilitate internațională, performanțele financiare ale industriei de apărare pot scădea semnificativ, afectând astfel activele fondurilor de pensii administrate privat”, avertizează instituția.

Companiile românești eligibile, mai mult lipsă

Un alt obstacol semnificativ identificat de ASF este lipsa de emitenți viabili pe Bursa de Valori București (BVB).

Din cei 347 de emitenți listați, doar trei companii – Aerostar S.A., IAR Brașov și Turbomecanica S.A. – activează în industria de apărare și sunt eligibile pentru investiții.

Cu toate acestea, acțiunile disponibile pentru tranzacționare sunt limitate, iar capitalizarea bursieră este mult prea mică, ceea ce ar putea determina fondurile de pensii să investească în companii străine.

„Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.

Riscuri etice și controverse

ASF atrage atenția și asupra implicațiilor etice ale inițiativei legislative.

„Participanții nu controlează individual politica de investiții și nu pot alege să evite sectoare care contravin convingerilor lor morale. Investițiile în industria armamentului ar putea obliga indirect milioane de persoane să finanțeze activități contrare propriilor valori”, precizează Autoritatea.

În plus, ASF subliniază dificultatea de a separa clar utilizările civile de cele militare în cazul companiilor ce dezvoltă tehnologii dual-use, cum ar fi inteligența artificială sau dronele.

Această ambiguitate poate complica supravegherea sectorului și poate deschide calea pentru investiții în alte industrii controversate, cum ar fi alcoolul sau tutunul.

ASF: Proiectul necesită avizul CSAT

Într-un aviz transmis Parlamentului și Guvernului, ASF recomandă ca proiectul să fie analizat și aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) înainte de adoptare.

„Această inițiativă legislativă ar trebui analizată și aprobată la nivelul instituțiilor statului cu competențe în acest domeniu, precum Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlamentul României”, a precizat ASF.

Consiliul Legislativ susține această poziție, subliniind că implicarea CSAT este justificată de natura strategică a proiectului.

Totodată, autorii proiectului care vor ca banii de pensii din Pilonul 2 să meargă spre industria armamentului au exclus explicit posibilitatea investițiilor în companii implicate în producerea de arme interzise prin tratate internaționale, precum minele antipersonal sau armele chimice și biologice.

România și Programul SAFE

România a obținut peste 16,6 miliarde de euro prin Programul SAFE pentru perioada 2026-2030, cea de-a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după Polonia.

Fondurile urmează să fie utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii duale, achiziții militare și apărarea civilă.

O parte din aceste investiții vizează construcția de autostrăzi strategice și o nouă fabrică de pulberi de muniție, realizată în parteneriat cu compania germană Rheinmetall.

Guvernul se angajează ca 50% din produsele livrate în cadrul proiectelor SAFE să fie produse în România, o măsură menită să sprijine economia locală și să stimuleze dezvoltarea industriei de apărare.

Cu toate acestea, ASF subliniază că implicațiile economice și reputaționale ale implicării fondurilor de pensii în acest domeniu necesită o analiză atentă și coordonată.

Deși proiectul legislativ are potențialul de a diversifica portofoliile fondurilor de pensii și de a sprijini industria de apărare din România, riscurile asociate – de la etică și reputație la instabilitate financiară – determină ASF să adopte o poziție rezervată.

Autoritatea insistă că orice decizie trebuie să respecte principiile prudențiale și să fie aprobată de CSAT, pentru a asigura echilibrul între nevoile strategice ale statului și protejarea intereselor participanților la sistemul de pensii private.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE