Statul român are bani pentru înarmare și pentru salariile militarilor, deși Guvernul Bolojan a anunțat austeritate. Cum explică Ionuț Moșteanu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat vineri, 15 august, că banii de la buget direcționați pentru armată nu vor fi afectați de măsurile de austeritate anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
El a explicat că România nu are încotro, pentru că sunt cheltuieli agreate cu aliații NATO din cauza războiului din Ucraina.
„Bugetul de înzestrare e în afara măsurilor de austeritate, cheltuielile de apărare și înzestrare sunt agreate cu aliații NATO. Acum mai puțin de două luni, la summitul de la Haga, toți aliații NATO au decis că trebuie să se echipeze mai bine, să cheltuiască mai mult pentru apărare, si aici vorbim și de cheltuielile cu personalul”, a spus Moșteanu, înaintea festivităților de Ziua Marinei de la Constanța, potrivit Agerpres.
Ministrul a adăugat că resursa cea mai importantă, în orice armată din lume, sunt militarii, care trebuie „să fie bine motivați, bine pregătiți, bine înzestrați”. Din acest motiv, nici salariile lor nu vor avea de suferit. „În partea de cheltuieli de apărare sunt și cheltuielile cu salariile militarilor”, a punctat el.
„Am agreat cu aliații NATO că vom cheltui cu toții, până în 2035, 5% pentru apărare, împărțit în două segmente importante - 3,4% cheltuielile de apărare așa cum le vedem cu toții acum, dedicate armatei, să spunem - cheltuieli de personal, cheltuieli de înzestrare și operaționalizare, și 1,5% în cheltuieli conexe militare și civile. Vorbim aici de infrastructuri pe care le utilizează și civilii, și militarii, vorbim de infrastructură rutieră, infrastructură energetică, capacități de stocare energetică, de lupta cibernetică și protecție cibernetică”, a mai afirmat Ionuț Moșteanu.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna martie să crească etapizat procentul din PIB alocat apărării, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei acum trei ani. Până atunci, România a alocat peste 2% din PIB pentru apărare, dar președintele SUA, Donald Trump, a fost cel care cerut ca ţările NATO să crească procentul la 5% din PIB. Totuși, în anii precedenți, execuția bugetară a fost sub nivelul alocat, adică nu toți banii planificați au fost cheltuiți.
Reamintim că primul pachet pentru reducerea deficitului bugetar, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 7 iulie și care a intrat în vigoare la 1 august, conține măsuri care vor afecta puternic românii obișnuiți. Cele mai importante măsuri sunt creșterea TVA la 21 la sută și pensiile. Mai precis, bătrânii care au o pensie lunară de peste 3.000 de lei net vor plăti CASS.
Pachetul fiscal 2, care se referă la pensiile magistraților, la reforma companiilor de stat și la reforma fiscală, este blocat pentru că sunt tensiuni în coaliție, iar PSD a impus anumite condiții ca să revină la ședințele de coaliție cu PNL, USR și UDMR.
Măsurile luate de Guvern au ca scop reducerea cheltuielilor statului, după ce anul trecut, România a avut cel mai mare deficit din Europa, de 9,3% din PIB.
