Prima ședință CSAT condusă de Ilie Bolojan. Deciziile vizează Ucraina, Republica Moldova și creșterea procentului din PIB pentru apărare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat vineri, 28 martie, evoluțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei acum trei ani. Discuțiile s-au concentrat pe stadiul negocierilor pentru soluționarea războiului, s-a decis că sprijinul militar și financiar pentru Ucraina va continua, iar România va crește etapizat procentul din PIB alocat apărării, a transmis Administrația Prezidențială.
Cuprins:
Toate deciziile din CSAT
În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:
- intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru întărirea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea de forțe aliate în România
- întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării
- analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliență
- sprijin pe toate planurile pentru Republica Moldova
- măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina
- adaptarea planificării și aplicarea măsurilor operaționale pentru gestionarea eficientă a migrației la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, vrea încheierea războiului, dar țara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocieri.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.
Toți membrii CSAT au fost de acord să susțină Ucraina financiar și militar, dar și să contribuie la o soluție negociată, care să conducă la pace, a precizat Palatul Cotroceni, fără a preciza însă care este această soluție.
De asemenea, și Republica Moldova, țara vecină, va fi ajutată în continuare, în contextul situației de securitate din Marea Neagră: „Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”. Drept urmare, țara noastră va crește etapizat procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare.
Deocamdată, România alocă peste 2% din PIB pentru apărare, dar președintele SUA, Donald Trump, doreşte ca ţările NATO să crească procentul la 5% din PIB. Totuși, în anii precedenți, execuția bugetară a fost sub nivelul alocat, adică nu toți banii planificați au fost cheltuiți.
Totodată, România vrea să dezvolte relația bilaterală cu SUA, pentru ca trupele militare americane să rămână în țara noastră și în acest context s-a decis dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară.
„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, a mai transmis Palatul Cotroceni.
Emil Hurezeanu nu va fi demis de la Ministerul de Externe
Totodată, la ședința CSAT la care au participat, printre alții, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a existat o scurtă discuție între cei trei, așa cum Libertatea a anunțat în premieră, încă de acum două zile.
Iar Bolojan și Ciolacu i-au transmis lui Hurezeanu, cel care a solicitat discuția lămuritoare, că nu va fi schimbat din funcție și va rămâne la MAE, potrivit surselor Libertatea.
Cel care s-a opus demiterii a fost chiar președintele interimar Ilie Bolojan, adică cel care l-a propus pe Hurezeanu în decembrie 2024 în cabinetul Ciolacu 2, atunci când Bolojan era președinte interimar al PNL și partener de coaliție cu PSD. De altfel, Bolojan l-a criticat public pe Ciolacu pentru afirmațiile despre Hurezeanu.
Cum se convoacă CSAT și cine participă
Potrivit legii, CSAT „se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”, dar CSAT poate fi convocat „şi la iniţiativa a cel puţin patru membri din componenţa prevăzută de lege”.
Preşedintele României, adică Ilie Bolojan, îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar premierul, adică Marcel Ciolacu, este vicepreşedinte.
Membrii CSAT sunt: ministrul apărării (Angel Tîlvăr), ministrul de interne (Cătălin Predoiu), ministrul de externe (Emil Hurezeanu), ministrul justiţiei (Radu Marinescu), ministrul economiei (Bogdan Ivan), ministrul finanţelor (Tanczos Barna), directorul SRI (Răzvan Ionescu, șef interimar), directorul SIE (Gabriel Vlase), şeful Statului Major al Apărării (Gheorghiță Vlad) şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională (Cristian Diaconescu).
parpalache 29.03.2025, 11:06
Bolojan se dovedește un elev ascultator!A copiat bine tema data de Macron!Ajutat „consilierul” Cioloș-cel cu dubla cetațenie, româna și franceza!
BONY 30.03.2025, 10:40
CSAT a hotarat marirea bugetului pentru aparare,alte cheltuieli legate de razboiul din Ucraina fara ca nimeni sa se intrebe,ca in cazul salariilor si pensiilor, de unde vor lua banii respectivi. Aici, prima data se taie dupa care se masoara, nu invers...