Un bărbat din Iași a stat 418 zile în arest, iar acum statul trebuie să-i plătească 700.000 de lei despăgubiri

S-a dus la femei dar s-a trezit arestat pentru viol

Totul a început în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2020, când bărbatul a sunat la un număr găsit pe un site de anunțuri și a mers împreună cu un prieten într-un apartament unde lucrau două tinere.

Una dintre femei a susținut ulterior că a refuzat să mai întrețină relații sexuale cu el pentru că bărbatul era într-o stare avansată de ebrietate. Ea a reclamat că ar fi fost atacată și violată, în timp ce prietenul bărbatului ar fi împiedicat-o pe colega ei să intervină.

În timpul procesului, femeia a afirmat că ar fi avut loc mai multe acte sexuale împotriva voinței sale. Pe baza acuzațiilor, Ionuț P. a fost trimis în judecată pentru viol.

A stat 340 de zile în arest preventiv și 77 de zile în arest la domiciliu

Ieșeanul a fost arestat pe 28 octombrie 2020 și a rămas în arest preventiv până pe 3 octombrie 2021, adică 340 de zile. După aceea, a fost plasat în arest la domiciliu până pe 19 decembrie 2021, încă 77 de zile. În total, a stat 418 zile în arest preventiv sau la domiciliu.

Ulterior, el a fost ținut sub control judiciar timp de 843 de zile. În tot acest timp, bărbatul și-a susținut nevinovăția.

Condamnat la 7 ani și 6 luni, apoi achitat

În 2023, Judecătoria l-a condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru viol în formă continuată. Instanța de fond a reținut două acte materiale ale infracțiunii, dar în aprilie 2024 Curtea de Apel l-a achitat. Instanța a stabilit că fapta pentru care fusese judecat nu reprezenta o infracțiune.

După achitare, bărbatul a dat în judecată statul român, prin Ministerul Finanțelor, și a cerut despăgubiri morale în valoare de 2,5 milioane de lei pe motiv că acuzațiile care i-au fost aduse au fost infirmate în apel și că în dosar nu existau probe concrete care să dovedească violul.

Potrivit sursei citate, bărbatul a arătat că medicul care a examinat-o pe presupusa victimă nu a găsit leziuni pe corpul acesteia și nici urme fizice ale unui contact sexual.

„Viața familială și profesională mi-a fost dată peste cap”

Ieșeanul a mai spus că acuzația de viol i-a afectat grav viața personală și profesională, că a fost respins social, că apropiații s-au îndepărtat de el și că iubita lui a fost îndemnată să se despartă de el. Potrivit bărbatului, relația lor a fost la un pas să se rupă.

Mai mult, el a mai afirmat că, în perioada arestului, nu a avut nicio sursă de venit și că, chiar și după ce a fost eliberat i-a fost greu să-și găsească un loc de muncă, pentru că nimeni nu voia să angajeze un om acuzat de viol. El a susținut și că a avut nevoie de terapie pentru a depăși trauma, însă instanța a reținut că nu a depus dovezi care să arate că a urmat efectiv ședințe psihologice.

Ministerul Finanțelor: arestarea a fost legală, chiar dacă bărbatul a fost achitat

Ministerul Finanțelor a cerut instanței să respingă cererea de despăgubiri. Argumentul instituției a fost că, la momentul la care bărbatul a fost arestat și apoi plasat sub control judiciar, anchetatorii aveau suficiente date și probe pentru a justifica aceste măsuri.

Reprezentanții Ministerului au arătat că existau suspiciuni rezonabile în dosar și că arestarea preventivă nu încalcă prezumția de nevinovăție. O persoană poate fi arestată în timpul anchetei, chiar dacă ulterior este achitată, a fost una dintre ideile invocate în apărare.

Instituția a făcut trimitere și la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că despăgubirile sunt acordate mai ales în cazurile în care arestarea sau detenția au fost nelegale. În acest dosar, Ministerul a susținut că nu a fost vorba despre o măsură ilegală. În plus, statul a considerat că suma cerută de bărbat, 2,5 milioane de lei, era mult prea mare.

Instanța a stabilit că bărbatul poate primi despăgubiri

Legea română permite acordarea de despăgubiri în cazul privării nelegale sau injuste de libertate, iar instanța a ținut cont și de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2023, potrivit căreia achitarea este suficientă pentru ca o persoană arestată și apoi achitată să poată primi despăgubiri.

Tribunalul a stabilit că bărbatul are dreptul să ceară bani de la stat, dar doar pentru perioada în care a fost arestat preventiv sau la domiciliu. Judecătorii au arătat că perioada de control judiciar nu este o măsură privativă de libertate și, astfel, cele 843 de zile de control judiciar nu au fost incluse în calculul despăgubirilor acordate.

Instanța: achitarea nu dovedește că tot procesul a fost abuziv

Tribunalul a stabilit că viața bărbatului a fost afectată de perioada de arest, însă nu a acceptat integral explicațiile lui. Judecătorii au arătat că răcirea relației cu partenera lui nu a fost cauzată direct de arestare, ci a apărut treptat, mai ales după condamnarea în primă instanță.

Instanța a observat că iubita bărbatului a rămas însărcinată în timpul procesului penal, aspect care a fost folosit pentru a arăta că relația nu fusese distrusă direct de perioada de arest.

Tribunalul a decis ca bărbatul să primească 700.000 de lei daune morale, o sumă echitabilă și proporțională pentru cele 418 zile în care bărbatul a fost privat de libertate, prin arest preventiv și arest la domiciliu. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată în apel.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE