„Finlanda și Suedia au fost de acord să parcurgă întregul proces împreună, iar mâine (miercuri, n.r.) vom depune cererea”, a declarat Andersson, într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez, Sauli Niinistö, la Stockholm.
„Apartenența la NATO consolidează securitatea în Suedia, dar și în regiunea Mării Baltice”, a adăugat Andersson.
„Faptul că aplicăm împreună cu Finlanda înseamnă că putem contribui la securitatea în Europa de Nord”, a mai spus premierul suedez.
Tot miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va întâlni cu ambasadorii Finlandei și Suediei, potrivit unui comunicat de presă al Alianței Nord-Atlantice. Astfel, Stoltenberg urmează să discute cu Klaus Korhonen și Axel Wernhoff, ambasadorii Finlandei și Suediei la NATO.
Biden se va întâlni joi cu liderii Finlandei și Suediei
Președintele SUA, Joe Biden, îi va primi joi, 19 mai, la Casa Albă, pe preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi pe premierul suedez Magdalena Andersson, în cadrul unui semnal-cheie de susținere a celor două state nordice, la doar câteva zile după ce acestea au anunțat că vor încerca să adere la NATO, potrivit CNN.
Se așteaptă ca liderii celor trei state să discute despre cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei, despre securitatea europeană și despre sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei ruse, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_295a1eb97e0b7df5e2bd2465139b7d1c.jpg)
Ambele țări nordice doresc să se alăture alianței militare după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat noi îngrijorări în materie de securitate în întreaga regiune. Cererile lor istorice de a adera la NATO reprezintă o evoluție dramatică în securitatea și geopolitica europeană, notează postul britanic.
SUA și mai mulți oficiali ai NATO și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară. Secretarul american de stat Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor „sprijini cu fermitate” cererile celor două țări de aderare la NATO.
Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele pentru a deveni state membre ale NATO, printre care se numără: existența unui sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață; tratarea echitabilă a populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și dorința de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO și angajamentul de a avea relații și instituții civilo-militare democratice.
Dar această mișcare a fost întâmpinată cu rezistență de către Rusia și Turcia, cea din urmă făcând parte din Alianța Nord-Atlantică. Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și a Suediei în NATO nu va crea o amenințare pentru Rusia, dar „extinderea infrastructurii militare pe teritoriul lor va determina cu siguranță reacția noastră”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3b203e761b8c43964bbf5cc50a5441fd.jpg)
Ministerul rus de Externe a afirmat luni, într-un comunicat de presă, că Rusia „va fi obligată să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a pune capăt amenințărilor la adresa securității sale naționale care apar în această privință”.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat săptămâna aceasta că nu va aproba cererile de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei dacă acestea impun sancțiuni împotriva Ankarăi și că delegațiile acestora nici măcar nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă această națiune să aprobe aderarea țărilor lor la NATO.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_e7a618dd572a59ab924f27e2591267f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_49559308aea6d58e4222c1b09dae403c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea2b9baa8283de75716d625a76ad5390.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_aa748367c1993c28ec5aeb571b97291b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_4c04f936ca9deec5140d5ac49d21fa80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_0a6297d40f73e49efc9febb8f03319bc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_0a7c6c0c320cbf95c049cbc5781d8581.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_84dd5b556afe0f97b122f444fa2ef0a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_de8b00efb78c04f0abe2ec74742d53fe.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.