Tânără din Peru, studentă la București cu bursă de la statul român: „M-am uitat pe hartă și am văzut că România e în centrul lumii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 100.000 de tineri din afara UE au aplicat în ultimii patru ani pentru bursele oferite de statul român prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Nayeli del Pilar Tinoco se numără printre ei. S-a mutat la 12.000 de kilometri de Peru ca să învețe relații internaționale în limba română și să cunoască oameni „de peste tot”.
Cuprins:
Nayeli del Pilar Tinoco căuta, acum doi ani, o țară de pe alt continent unde să meargă la facultate, povestește ea pentru Libertatea. Așa a dat peste informația că statul român acordă burse pentru studenți străini din afara UE care acoperă o mare parte din costuri: școlarizare, cazare la cămin și 65 de euro pe lună, în jur de 320 de lei.
În primăvara lui 2021, Nayeli a fost unul dintre cei 4.593 de tineri care au aplicat pentru o bursă și printre cei 200 care au și obținut-o. În septembrie 2021 a zburat, din Lima, Peru, de la 12.000 de kilometri depărtare, în România.
„Am ales România pentru că mi se acopereau cheltuielile și pentru că eram curioasă. M-am uitat pe hartă și am văzut că România e în centrul lumii. M-am gândit că o să am ocazia să cunosc aici persoane atât din Europa, cât și din Asia și din lumea arabă. Am avut dreptate, am cunoscut oameni de peste tot, chiar și din America de Sud”, spune Nayeli.
În prezent, urmează programul de licență Relații internaționale și studii europene la Universitatea din București.
Numărul cererilor din partea studenților din state non-UE a crescut de 53 de ori
Statul român acordă bursele de licență și master doar pentru programele de studiu în română, „în scopul promovării limbii şi culturii” noastre, după cum se precizează pe site-ul MAE. De aceea, bursa include și un an de pregătire pentru învățarea limbii române. Asta a făcut și Nayeli în primul ei an aici: a avut cursuri de română la Universitatea din București.
„Cea mai mare provocare a fost să învăț limba”, povestește tânăra de 21 de ani. „Chiar dacă spaniola și româna au multe cuvinte și reguli gramaticale în comun, mi s-a părut grea”.
S-a străduit, iar acum citește articole de presă în română și se descurcă la facultate. Preferă, totuși, să avem interviul în engleză, ca să-și găsească mai ușor cuvintele. „Am ținut prezentări în română la cursuri. A fost dificil la început, dar m-a ajutat faptul că în relațiile internaționale sunt multe cuvinte în engleză, dar și că profesorii au fost deschiși și au avut răbdare”, mai spune Nayeli.
În ultimii patru ani, numărul cererilor - pentru licență, master și doctorat - din partea tinerilor din Africa, America de Sud și Africa au crescut de 53 de ori. Au ajuns de la 959, în 2020, la 50.858, anul acesta, se arată pe site-ul MAE. Adică o concurență de 101 pe un loc. Pentru acest an universitar, de exemplu, au fost selectați 500 de bursieri din 116 state.
„Internaţionalizarea în învăţământul superior reprezintă una dintre priorităţile mandatului meu, iar dublarea numărului de burse pentru acest program reprezintă doar începutul”, a spus și ministra educației Ligia Deca, după anunțul că a dublat începând cu acest an numărul de burse pentru studenții din țări non-UE, citată de Hotnews.
Citește presa în limba română
Nayeli e obișnuită din liceu să fie activă dincolo de școală. În această vară, de pildă, a avut un internship la Ambasada Peru din România. Între altele, a citit articole de presă în română. „Acum că vorbesc limba am acces la mai multe informații din Balcani și nu numai. Sunt o mulțime de știri care nu ajung în America Latină și care nu sunt traduse în spaniolă”, spune ea. E unul dintre avantajele de-a trăi în România: are mai multe surse cu privire la problemele din toată lumea.
O interesează diplomația de pe vremea când era liceană și a participat la o dezbatere despre instituții publice. Inițial, s-a gândit că va rămâne un hobby, dar apoi și-a dat seama că i-ar plăcea să lucreze în domeniu și să contribuie la rezolvarea unor probleme.
De la 15 ani Nayeli a participat la proiecte ale Organizației Națiunilor Unite desfășurate în liceul ei din Lima. În plus, a făcut voluntariat cu familia ei ca să-i ajute pe oamenii vulnerabili din oraș. În România, studenta face parte din Forumul Consultativ al Migranților, inițiat de ONG-urile Terre des hommes și JRS, care luptă pentru drepturile copiilor și ale migranților. Scopul forumului este să-i susțină pe tineri să se integreze mai ușor în România și să aibă acces la servicii precum cele de sănătate.
Chiar dacă e la mii de kilometri de țara ei, tânăra continuă să fie atentă la scena politică din Peru. În ultimii cinci ani, țara a avut cinci președinți diferiți, amintește ea. „Sistemul politic se prăbușește. Sunt multe manifestații, e o situație dificilă pentru peruani”, explică tânăra. „Urmăresc știrile, dar uneori încerc să iau pauze, pentru că mi se face dor de familia și de țara mea”.
În cei doi ani petrecuți în România, a înțeles că și clasa politică de-aici și-a dezamăgit cetățenii, dar i se pare o țară „mai stabilă”, în comparație cu cea din care a venit.
„Sper să-mi găsesc un job aici după facultate”
Când a ajuns la București, Nayeli avea impresia că românii sunt mai reci decât peruanii. În țara natală, de pildă, era ceva obișnuit să-i îmbrățișeze sau să-i sărute pe obraz pe cei pe care-i întâlnea pentru prima dată. Dar s-a obișnuit între timp cu diferențele culturale, chiar și cu faptul că europenii sunt în general mai direcți când au ceva de zis.
În primul an de studii și-a făcut doar prieteni din alte țări veniți la fel ca ea cu burse în Capitală. Dar anul acesta s-a împrietenit și cu români. „Am fost în vizită la o prietenă din România și, când am plecat, mama ei mi-a dat un pachet cu mâncare pentru săptămâna următoare”, povestește Nayeli bucuroasă. Astfel de gesturi au ajutat-o să simtă căldura unei familii.
Părinții ei sunt mândri de ea, spune tânăra, pentru că are rezultate bune la facultate și e implicată în ce face, însă îi duc dorul: „A fost o schimbare mare pentru ei când m-au lăsat să plec într-o țară de pe alt continent în care nu cunoșteam pe nimeni”.
N-a mai ajuns acasă din vara anului trecut, dar în 2023 își va petrece Crăciunul cu familia. O să mănânce curcan, o să bea ciocolată caldă și o să cânte colinde. Dar totul se va întâmpla pe 24 decembrie, nu pe 25, cum e în România, adaugă Nayeli amuzată.
Încă nu s-a hotărât dacă se va muta în România. „E una dintre opțiuni”, explică studenta. „Sper să-mi găsesc un job aici după facultate (e în al doilea an, n.r.). Dar ca să lucrezi în diplomație Ministerul Afacerilor Externe din țara mea îți cere să participi la niște cursuri acolo. La un moment dat va trebui să mă întorc”.
lipanileana 01.12.2023, 12:33
Avem o tara frumoasa cu oameni primitori și de aceea vin străinii să ne cunoască.
Richardxyz13 01.12.2023, 12:40
Aveți 7 milioane de români fugiti in alte tari, care au renunțat la mizeria, hoția, corupția si bătaia de joc a României, iar voi scrieți despre câte un rătăcit, sau o rătăcită care vine în România:))))
Luizamatza 01.12.2023, 12:40
Este mai romanca decat multi romani.
Andrissima 01.12.2023, 12:59
Un articol interesant! :)
Vrajitoarea 01.12.2023, 13:01
Din vârful Anzilor in groapa neputinței! Succes !