Tensiuni în Georgia. Legea privind „influența străină”, adoptată în ultima lectură: încăierări între deputaţi. Protestele continuă în stradă | VIDEO

UPDATE ora 23.15: Georgia a fost avertizată de guvernul SUA să nu devină un adversar al Occidentului, revenind în linia Moscovei, deoarece parlamentul său a sfidat protestele de stradă în masă pentru a adopta o lege „inspirată de Kremlin”, informează The Guardian.

Secretarul adjunct de stat al SUA, Jim O’Brien, a vorbit despre temerile sale că adoptarea, marți, de către parlamentul Georgiei a unui proiect de lege privind „influenţa străină” ar putea fi încă un „punct de cotitură” în istoria tulbure a fostului stat sovietic.

În declarațiile care păreau să semnaleze o convingere la Washington că guvernul georgian se aliniază din nou cu Rusia, O’Brien a sugerat că finanțarea SUA ar putea fi în curând retrasă.

Mai multe detalii: SUA avertizează Georgia să nu fie de partea Rusiei împotriva Occidentului

UPDATE ora 21.00: Poliția a fost acuzată că folosește din ce în ce mai mult forța fizică împotriva protestatarilor. Martori oculari de la protest i-au acuzat pe unii ofițeri de poliție că i-au atacat pe protestatari, informează BBC.

Levan Khabeishvili, președintele principalului partid de opoziție Mișcarea Națională Unită (UNM), a declarat că 22 dintre cele 23 de persoane care au fost reținute marți în fața parlamentului au susținut că au fost supuse unui tratament degradant din partea poliției.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

În schimb, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a lăudat poliția antirevoltă și a spus că a acționat la un standard care este „peste cel american și european”.

Cei care se opun legii se tem că acesta ar putea fi semnul că guvernul încurajează de fapt poliția să folosească violența împotriva demonstranților.

Știrea inițială: Sute de tineri manifestanţi s-au adunat în faţa Parlamentului georgian înainte de vot. Însă mișcarea de protest, la care iau parte zeci de mii de oameni aproape zilnic, nu a reuşit să determine partidul Visul Georgian, aflat la putere, să renunţe la impunerea proiectului de lege, relatează agenția France-Presse, preluată de news.ro.

În 2023, Visul Georgian a fost nevoit să abandoneze o primă versiune a proiectului sub presiunea unor manifestații de amploare.

Contestatarii numesc această inițiativă drept „legea rusă”, deoarece copiază o legislație folosită de regimul de la Kremlin pentru reprimarea disidenței. Această trimitere este deosebit de sensibilă în Georgia, o ţară din Caucaz care aspiră la Uniunea Europeană și NATO după ce a fost atacată de Rusia în august 2008. Cu toate acestea, unii politicieni de la Tblisi încă fac jocurile Rusiei.

În timpul dezbaterilor în vederea adoptării legii în ultima lectură, parlamentarii de la putere și cei din opoziție și-au împărțit pumni. Încăierări de acest fel au mai avut loc în Parlamentul georgian în ultimele săptămâni.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Fighting broke out in Georgia’s parliament as politicians voted on a divisive „foreign agents” bill.

More here as protests break out in Georgia over the passing of the bill: https://t.co/RvltvWtyfQ

📺 Sky 501, Virgin 602, Freeview 233 and YouTube pic.twitter.com/4MPQz6EOlJ

— Sky News (@SkyNews) May 14, 2024

Luptă pentru viitorul traiectoriei externe a Georgiei

„Protestăm pentru ca această lege să nu fie adoptată în Georgia. Este o lege care ar putea distruge întreaga democrație a țării noastre”, a declarat un manifestant, potrivit The Moscow Times.

„Ne temem că guvernul nostru o va folosi în propriile scopuri, așa cum procedează Rusia”, a spus acest manifestant care a refuzat să se identifice de teama unor represalii. „Această lege nu vizează transparența, ci controlul total”, a conchis el.

În perioada premergătoare votului de marți, mișcarea de protest a evoluat de la manifestații împotriva proiectului de lege în sine la o confruntare mai largă între societate și guvern, spun experți consultați de The Moscow Times.

„Protestele nu sunt legate doar de lege. De fapt, ele au de-a face cu traiectoria politicii externe a Georgiei”, explică Gela Vasadze, expert la Centrul de analiză strategică din Georgia.

„Principalul punct al protestelor din aceste zile este că oamenii spun: «Nu vrem să fie ca în Rusia»”, afirmă expertul politic georgian.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

În ciuda protestelor de amploare, soldate cu internări și arestări, prim-ministrul Irakli Kobahidze a insistat luni pentru adoptarea propunerii de lege.

Președinta Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu guvernul și partidul Visul Georgian, a dat asigurări că nu va promulga proiectul de lege. Dar Visul Georgian dispune de o majoritate suficientă pentru a trece peste veto-ul prezidențial.

Georgienii vor în UE

Visul Georgian cere ca ONG-urile și instituțiile de presă care primesc peste 20% din fonduri din străinătate să se înregistreze ca entități care servesc interese străine.

Contestatarii consideră această inițiativă drept o amenințare nu doar la adresa libertății de exprimare și la adresa societății civile din Georgia, ci și la adresa perspectivei de aderare la Uniunea Europeană (UE). Potrivit sondajelor, o majoritate covârșitoare a cetățenilor georgieni își exprimă în mod constant dorința de a adera la UE.

Sâmbătă seara a avut loc unul dintre cele mai mari mitinguri împotriva legii, peste 50.000 de georgieni protestând la Tbilisi.

Fluturând steagul Georgiei și cel al UE, protestatarii au scandat „Sclavi” în timp ce defilau pe lângă sediul partidului Visului Georgian.

Unii protestatari au afișat pancarte inscripționate „Regizat de Putin”, „Nu legii rusești” sau „De la Tbilisi la Moscova, vocile georgienilor cântă mai tare decât șoaptele Kremlinului”.

Unii manifestanți au împărțit pliante în care denunță o posibilă alunecare spre autoritarismul din Rusia. „Această lege este un mare zid rusesc între Georgia și Uniunea Europeană”, se arată într-unul dintre pliante. „Această lege stabilește în Georgia aceleași reguli care funcționează în Rusia lui Putin și instituie cenzura”.

Peste 100 de ONG-uri georgiene au cerut duminică retragerea proiectului de lege. „Poporul georgian înțelege scopurile insidioase ale acestei legi, nu cedează încercărilor guvernului de a intimida populația și apără cu fermitate cursul occidental al țării”, se arată în comunicat.

Oligarhul care trage sforile la Tbilisi

Partidul Visul Georgian neagă că urmează o politică prorusă și susține că proiectul de lege este „european”, asta deși UE a criticat demersul.

Fondatorul Visului Georgian, miliardarul Bidzina Ivanișvili, a recurs la o retorică conspiraționistă apropiată celei a Kremlinului pentru a justifica impunerea „legii privind influența străină”.

Ivanișvili a susținut că Occidentul este condus de „partidul global al războiului” și că legea este menită să asigure rezistența în fața acestei „amenințări”. Mai mult, Ivanișvili a scuzat oarecum Rusia pentru războiul său fulger împotriva Georgiei și pentru declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina susținând că cele două conflicte militare au fost cauzate de acest „partid global” nedefinit. „ONG-urile și opoziția radicală acționează în numele lor. Legile pe care le propunem sunt menite să dezvăluie aceste legături întunecate”, a spus el.

„Pentru Georgia, această (lege – n.r.) înseamnă «Bine ați venit în lumea rusă», ceea ce întrerupe toate perspectivele de dezvoltare a Georgiei. Vom avea pur și simplu aceleași reguli ca în Rusia”, conchide Gela Vasadze.