Tezaurul mai puțin știut al Apusenilor. Singurul loc din România unde se pot vedea peste 1.000 de pepite din aur nativ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Singurul loc din România unde orice vizitator poate vedea aur nativ pur este un orășel din zona Munților Apuseni, fost centru al exploatării de metale prețioase. Brad este o localitate urbană din județul Hunedoara, aflată la 37 de kilometri de Deva, cu o populație de aproximativ 12.000 de locuitori.
Cuprins:
Zona care trăiește din amintiri
Orașul trăiește, la fel ca restul localităților miniere din zona Apusenilor, din amintirile perioadei în care mineritul era principala ocupație a locuitorilor. În apropiere se află zăcăminte importante de aur, la Barza, Ruda, Rovina și Stănija. Toate minele au fost închise în urmă cu 20 de ani, iar galeriile au intrat în conservare.
Speranța comunităților din zonă este demararea proiectului de la Rovina, unde ar urma să se exploateze aur și cupru, cu finanțare de la Uniunea Europeană. Orașul Brad deține unicul muzeu al aurului din România, considerat de unii specialiști din domeniu singular și la nivelul Europei. Muzeul îşi are originea în colecţiile de minerale, roci, eşantioane cu aur nativ, unelte şi instrumente de minerit din perioada vechilor societăţi miniere, de la sfârşitul veacului al XIX-lea, menţionate de diverşi cercetători ai zăcămintelor aurifere din perimetrul orașului.
Sute de eșantioane cu aur, vechi de peste 100 de ani
Geologul german Frederich Scumacher susținea într-un raport întocmit cu ocazia studierii zăcămintelor Societăţii „Ruda - 12 Apostoli”, în anii 1910-1911, despre existenţa unei colecţii de aproape 200 de eşantioane cu aur. La aceasta s-au adăugat peste 160 de eşantioane şi roci pe care le-a studiat şi le-a donat societăţii miniere.
Multe dintre ele se păstrează şi astăzi în depozitul muzeului, în cutii etichetate în original, în limba germană. În prezent, colecția cuprinde peste 1.000 de eșantioane de aur nativ (aur în forma sa pură, extras din mină) și un număr aproape similar de alte minerale și roci valoroase, alături de echipamente de minerit, fotografii de epocă și documente istorice.
„Zestrea expoziţională a muzeului cuprinde eşantioane recoltate de geologi şi mineri care au lucrat la diferite mine din Munţii Metaliferi, 80% fiind din zona Bradului: Ruda, Valea Morii şi Brădişor. Marea majoritate reprezintă aurul nativ şi alte minerale aurifere (teluri). În afară de eşantioanele cu aur prezentate pe zăcăminte, mai există şi o colecţie cu minerale, ordonate sistematic cu eşantioane din zăcămintele din România şi din lume. Valoarea exponatelor din colecţia Muzeului Aurului Brad constă în faptul că nu s-a intervenit asupra lor, ele păstrând aspectul iniţial, aşa cum au fost ele scoase la lumină din subteran”, spune Grigore Verdeș, inginer geolog și fost ghid al muzeului.
Între exponatele de aur se află piese unice, formate exclusiv prin procese naturale, care au fost asociate cu forme de animale, plante sau diverse obiecte, primind denumiri precum „Harta României”, „Ursul Fram”, „Tunul lui Avram Iancu”, „Pana lui Eminescu”, „Şopârla de aur”, „Căţeluşul”, „Feriga”, „Balerina” sau „Mireasa”. O piesă de o raritate excepţională este „Decaderul de aur”, la care se distinge cu uşurinţă forma cristalină cu 12 feţe, aflată la capătul unor cristale alungite.
Pepită asigurată pentru 500.000 de euro
Printre cele mai cunoscute şi valoroase exponate se numără două pepite din aur nativ ce au aspectul unor mici şopârle. Deși valoarea acestora este inestimabilă, există unele estimări financiare cu privire la asigurarea unora dintre exponate. De exemplu, piesa cea mai spectaculoasă, denumită „Șopârla de aur”, a fost expusă acum câțiva ani într-un muzeu din Germania și a fost asigurată pentru perioada transportului cu suma de 500.000 de euro. Pepita descoperită în Munții Metaliferi cântărește mai multe grame și seamănă izbitor cu o șopârlă.
Un alt obiect unic este „Steagul dacilor” - un agregat aurifer rar, alungit, ce aduce cu forma dragonului reprezentat pe steagul de luptă al dacilor. De asemenea, „Cristalul pentagonal” este un cristal de aur cu cinci fețe perfect definite, considerat unicat în lume datorită geometriei sale neobișnuite. Întreaga colecție de obiecte din aur cântărește aproximativ 5 kilograme.
Prima dată certă de existență a muzeului este 4 iulie 1912, când apare consemnat într-un registru de vizitatori că această colecţie putea fi vizitată şi de persoane din afara societăţii miniere. Prima colecție de obiecte este mai veche, de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, colecţia a fost completată cu noi exponate cu aur, din zăcămintele „patrulaterului aurifer” al Munţilor Apuseni, aparţinătoare Societăţii minelor de aur „Mica”, cu sediul în București.
În acelaşi timp, colecţia s-a îmbogăţit cu numeroase eşantioane de minerale din România şi foarte multe din alte ţări, obţinute prin schimburi sau donaţii. „Mica” a fost o societate minieră anonimă din România, înființată în 1920, cu un capital de 25 de milioane de lei. Societatea a cumpărat cu suma de 15 milioane de mărci proprietățile miniere din România, localizate în zona Brad, ale unei societăți cu sediul în Germania. A exploatat în special mine de aur, de argint și de cărbune. Avea uzine proprii de prelucrare a minereurilor, uzine metalurgice, o uzină electrică și numeroase participații la alte întreprinderi industriale din România sau din străinătate.
Activitatea s-a dovedit a fi foarte profitabilă, ceea ce a făcut ca în 1946, capitalul societății să depășească 5 miliarde de lei. Societatea care producea cea mai mare parte a aurului din România a fost naționalizată în 1948.
Ce alte exponate se mai pot vedea în muzeu
„La data de 11 iunie 1948, când s-au naţionalizat bunurile societăţii, colecţia mineralogică aflată în inventarul acesteia avea 992 de eşantioane şi probe cu aur (liber) nativ, 383 de eşantioane de minerale, fără conţinut de aur, 53 de eşantioane de roci, precum şi reactivi şi produse de activităţi conexe celor miniere, machete, aparate, obiecte vechi de minerit (unelte din epoca romană). După anul 1948, a continuat îmbogăţirea colecţiei cu eşantioane, atât din România, cât şi din străinătate. Această colecţie a aparţinut întotdeauna societăţii miniere din Brad, în prezent se află în inventarul CN Minvest SA Deva, cu un număr de 1.305 exponate cu aur şi 1.000 de exponate de minerale fără aur, precum şi numeroase obiecte arheologice şi de minerit, care dovedesc existenţa activităţii miniere de peste 2.000 de ani”, afirmă geologul Grigore Verdeș.
Dintre exponatele reprezentative ale activităţii de minerit se remarcă copia vagonetului de lemn, cu linie de lemn, prevăzută cu schimbător (ac) de rulare, din sec. al XIV-lea, descoperit la mina Ruda Brad. Originalul se află la Muzeul Mineritului din Bochum, Germania. La Muzeul Tehnic din Berlin se află un vagonet din lemn, pe o cale de rulare, tot din lemn, prevăzută cu schimbător cu ac şi inimă, tot de la mina Ruda Brad.
În prezent, muzeul este deschis publicului larg, iar programul de vizitare este cuprins între orele 9.00 și 17.00.
Foto: Muzeul Aurului Brad
Prepurgel 30.12.2025, 20:12
Cuum?!Inca n-a fost„privatizat”?(Adica n-a incaput și ala pe mâna„aliaților”)?