Tot mai mulți minori devin traficanți de droguri, avertizează DIICOT: „Au apărut platforme online de distribuire a substanțelor”

Distribuţia se face adesea prin intermediul unor clanuri

Potrivit raportului de activitate întocmit de DIICOT, România rămâne o ţară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri. Există însă riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-şi finanţeze activităţile prin distribuţia de substanţe interzise.

În Capitală, piaţa drogurilor este dominată de traficanţi cu legături în comunitatea turcă. Pentru distribuţia stradală, un rol important îl au clanurile de etnie romă.

Traficul de amfetamină şi ecstasy a crescut semnificativ. Există pericolul apariţiei laboratoarelor de morfină, după modelul olandez.

„Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de DIICOT, aceste droguri sunt comandate prin reţeaua de internet Darknet (un tip de reţea suprapusă care face parte din reţeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile şi serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui portofel electronic”, transmite DIICOT.

Noi tendinţe în traficul de droguri

Se remarcă o creştere a conexiunilor între diferite tipuri de infracţiuni, precum traficul de droguri, infracţiunile informatice şi traficul de persoane. Grupările infracţionale organizate devin tot mai diversificate în activităţile lor.

Recomandări

Rusia are acum un nou inamic public numărul unu, după ce Trump a dezghețat relațiile cu Moscova: „A sosit momentul să îi demascăm”

„În plus, a crescut considerabil participaţia la comiterea acestui gen de fapte de către inculpaţi minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate faţă de aceştia”, se mai menționează în raportul de activitate întocmit de DIICOT.

România – ţară de tranzit

România rămâne o ţară de tranzit pentru heroină din Afghanistan, Iran sau Pakistan, precum şi pentru cocaină sau ecstasy din Europa de Vest.

„În condiţiile focarului de conflict din Orientul Mijlociu, apare riscul ca grupări teroriste să ia în calcul finanţarea activităţilor teroriste prin traficul de droguri”, avertizează DIICOT.

Rutele de trafic includ traversarea Turciei, Bulgariei şi României spre Europa de Vest. Există şi rute alternative care ocolesc România prin Bulgaria şi Serbia sau prin Georgia şi Ucraina.

Porturile româneşti de la Marea Neagră, în special Constanţa, sunt considerate de traficanţi o alternativă viabilă pentru introducerea drogurilor în Uniunea Europeană.

Piaţa internă de droguri

Conform raportului DIICOT, piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti. Aceasta este alimentată de grupări infracţionale locale, în legătură cu comunitatea turcă pentru import şi cu clanurile rome pentru distribuţia stradală.

Recomandări

Trump afirmă că SUA au avut discuții productive cu Putin și că războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit. Rugăminte specială pentru liderul rus

Cannabisul rămâne cel mai consumat şi cel mai capturat drog în România.

Confiscări de droguri în 2023

În 2023, DIICOT a avut de soluţionat 32.292 de dosare legate de traficul de droguri, dintre care 16.915 nou înregistrate.

Procurorii au trimis în instanţă 2.124 de dosare, cu 3.662 de inculpaţi.

În cursul anului, au fost confiscate:

• 1.109 kg droguri (199 kg de mare risc, 909 kg de risc)
• 1.235.117 comprimate (64.197 de mare risc, 1.170.920 de risc)
• 7,06 litri şi 2.346 doze de droguri
• 12.043 de culturi/plante de cannabis, în greutate totală de 477,469 kg
• Aproximativ 4,4 tone masă vegetală verde conţinând THC
• Peste 7 tone de substanţe interzise dopante
• Aproximativ 16 tone de pulpă de fructe conţinând cocaină

Raportul DIICOT evidenţiază creşterea implicării minorilor în traficul de droguri şi diversificarea metodelor folosite de traficanţi. România rămâne o ţară de tranzit importantă, iar piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro