Numărul minorilor implicaţi în traficul de droguri a crescut semnificativ în România, conform raportului de activitate pe anul trecut al DIICOT. Traficanţii folosesc noi metode pentru a aduce şi vinde substanţe interzise, inclusiv platforme online specializate şi comenzi prin Darknet cu plata în criptomonede.
Cuprins:
Potrivit raportului de activitate întocmit de DIICOT, România rămâne o ţară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri. Există însă riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-şi finanţeze activităţile prin distribuţia de substanţe interzise.
În Capitală, piaţa drogurilor este dominată de traficanţi cu legături în comunitatea turcă. Pentru distribuţia stradală, un rol important îl au clanurile de etnie romă.
Traficul de amfetamină şi ecstasy a crescut semnificativ. Există pericolul apariţiei laboratoarelor de morfină, după modelul olandez.
„Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de DIICOT, aceste droguri sunt comandate prin reţeaua de internet Darknet (un tip de reţea suprapusă care face parte din reţeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile şi serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui portofel electronic”, transmite DIICOT.
Se remarcă o creştere a conexiunilor între diferite tipuri de infracţiuni, precum traficul de droguri, infracţiunile informatice şi traficul de persoane. Grupările infracţionale organizate devin tot mai diversificate în activităţile lor.
„În plus, a crescut considerabil participaţia la comiterea acestui gen de fapte de către inculpaţi minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate faţă de aceştia”, se mai menționează în raportul de activitate întocmit de DIICOT.
România rămâne o ţară de tranzit pentru heroină din Afghanistan, Iran sau Pakistan, precum şi pentru cocaină sau ecstasy din Europa de Vest.
„În condiţiile focarului de conflict din Orientul Mijlociu, apare riscul ca grupări teroriste să ia în calcul finanţarea activităţilor teroriste prin traficul de droguri”, avertizează DIICOT.
Rutele de trafic includ traversarea Turciei, Bulgariei şi României spre Europa de Vest. Există şi rute alternative care ocolesc România prin Bulgaria şi Serbia sau prin Georgia şi Ucraina.
Porturile româneşti de la Marea Neagră, în special Constanţa, sunt considerate de traficanţi o alternativă viabilă pentru introducerea drogurilor în Uniunea Europeană.
Conform raportului DIICOT, piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti. Aceasta este alimentată de grupări infracţionale locale, în legătură cu comunitatea turcă pentru import şi cu clanurile rome pentru distribuţia stradală.
Cannabisul rămâne cel mai consumat şi cel mai capturat drog în România.
În 2023, DIICOT a avut de soluţionat 32.292 de dosare legate de traficul de droguri, dintre care 16.915 nou înregistrate.
Procurorii au trimis în instanţă 2.124 de dosare, cu 3.662 de inculpaţi.
În cursul anului, au fost confiscate:
Raportul DIICOT evidenţiază creşterea implicării minorilor în traficul de droguri şi diversificarea metodelor folosite de traficanţi. România rămâne o ţară de tranzit importantă, iar piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti.