TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Ștefan. CE NU E BINE să FACI în această zi

– Se spune că în ziua praznicului este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
– Azi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele mucenicului Ştefan.
– Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase e bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
– De asemenea, pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
– În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Aproape 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de 415.276 de români, dintre care 301.609 sunt bărbaţi şi 113.667 sunt femei. Majoritatea bărbaţilor sărbătoriţi, respectiv 269.336, poartă numele Ştefan, 3.255 se numesc Ştefănel şi alţi 500 au fost botezaţi Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ştefania, 22.630 sunt Ştefana şi 9.193 Fănica.
 
 
 

Urmărește-ne pe Google News