Ucraina ar fi propus redenumirea unei părți din Donbas în „Donnyland”, în onoarea lui Donald Trump

Numele, o referință la „Donbas” și „Donald”, a fost menționat de patru persoane familiarizate cu negocierile, dar care au vorbit despre acest subiect sub condiția anonimatului.

Ce înseamnă Donnyland

Potrivit surselor citate de publicație, ideea a fost lansată pe jumătate în glumă, dar și ca o încercare de a încuraja administrația Trump să adopte o poziție mai fermă față de revendicările teritoriale ale Rusiei.

Denumirea „Donnyland” – o combinație între Donețk, Donald și Disneyland – a continuat să apară în discuțiile de pace de când a fost introdusă pentru prima dată. Zona propusă ar include partea cea mai nord-vestică a regiunii Donețk, de aproximativ 5.200 km². Are o lungime de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, fiind unul dintre principalele puncte de blocaj ale negocierilor.

Oficialii ucraineni spun că aproximativ 190.000 de oameni locuiesc în prezent pe acest teritoriu. Alții, apropiați discuțiilor, spun că numărul real ar putea fi aproximativ jumătate din acesta.

Este atât de aproape de front încât autostrada principală care duce în zonă este acoperită cu plase pentru a proteja împotriva dronelor rusești care explodează.

Deși există puține detalii despre plan, negociatorii ar fi sugerat că un așa-numit „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump, care nu ar include Ucraina sau Rusia, ar putea contribui la administrarea zonei.

Propunerea, o încercare de a apela la orgoliul lui Trump, nu e în acte și nu a adus beneficii

Propunerea, văzută ca o încercare de a apela la orgoliul lui Trump, nu apare în documente oficiale și nu a adus beneficii clare pentru Kiev.

Negocierile facilitate de SUA în ultimele luni s-au concentrat asupra viitorului Donbasului, o regiune din estul Ucrainei care include regiunile parțial ocupate Donețk și Lugansk.

Controlul teritorial rămâne principala problemă, Moscova făcând presiuni asupra Kievului să se retragă din zonele pe care încă le controlează, teritorii pe care Rusia nu a reușit să le cucerească complet militar de la începutul conflictului, în 2014.

Discuțiile din Ucraina au continuat în ultimele săptămâni, chiar dacă principalii negociatori americani – Steve Witkoff, prieten apropiat și trimis special al ui Trump, și Jared Kushner, ginerele președintelui – s-au concentrat pe războiul cu Iranul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luna aceasta că se așteaptă ca Witkoff și Kushner să viziteze Kievul curând. Însă o persoană familiarizată cu discuțiile a declarat că americanii încă așteaptă suficiente progrese pentru a justifica o astfel de călătorie și că intenționează să facă o altă vizită și în Rusia.

„Ucraina merge înainte. Mi-aș dori să se poată înțelege. Vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Donald Trump reporterilor săptămâna trecută.

Zona, necontrolată pe deplin de niciuna dintre părți, văzută o realizare pentru Trump

Ucraina dorea ca administrația Trump să facă presiuni asupra Moscovei pentru a-și atenua și mai mult poziția. Negociatorii ucraineni au început să numească zona propusă „Donnyland”, o zonă care nu ar fi controlată pe deplin de niciuna dintre părți și care a fost considerată o realizare pentru Trump.

Samuel Charap, politolog la think tank-ul RAND Corporation, care a urmărit îndeaproape negocierile, a susținut că atât Moscova, cât și Kievul au dat dovadă de o oarecare flexibilitate în ceea ce privește viitorul acestei părți a Donbasului pe care Ucraina încă o controlează.

Pentru Ucraina, o preocupare majoră o reprezintă riscul ca prin cedarea acestui teritoriu, împreună cu fortificațiile construite de Ucraina acolo, să faciliteze reluarea invaziei Rusiei în viitor.

Charap a declarat că Ucraina pare să vadă un beneficiu de securitate în atașarea numelui președintelui SUA la această zonă.

Ucraina controlează un sfert din regiunea Donețk

Donald Trump, care a promis în campanie că va pune capăt războiului în 24 de ore, a petrecut mai bine de un an încercând să obțină o soluție negociată. Administrația sa a organizat mai multe runde de discuții atât cu oficiali ucraineni, cât și ruși, ceea ce a generat frustrare la Kiev, unde unii oficiali consideră că Washingtonul a acționat mai degrabă ca mediator decât ca aliat.

După o întâlnire între Trump și președintele rus Vladimir Putin în Alaska, în august 2025, administrația americană a semnalat deschidere față de un posibil acord care ar presupune retragerea Ucrainei din regiunea Donețk – o mișcare pe care criticii o consideră o concesie majoră făcută Moscovei.

Rusia a promovat ulterior ceea ce numește „acordul de la Anchorage”, potrivit căruia Donbasul ar urma să fie transferat sub control rusesc.

Ucraina continuă să controleze aproximativ un sfert din regiunea Donețk, inclusiv o linie defensivă fortificată și mai multe orașe importante, precum și poziții limitate în regiunea Lugansk.

Surse: SUA nu s-a opus cererii Rusiei de a controla Donbasul

Kievul a respins orice retragere din teritoriile pe care le controlează și a propus, în schimb, un armistițiu pe actualele linii de front ca prim pas către un acord mai amplu.

„Vreau să fie clar: nu voi abandona niciodată Donbasul și cei 200.000 de ucraineni care trăiesc acolo. De ce aș face asta? Pentru că Putin o impune ca o condiție pentru pace? Și va veni apoi imediat cu noi cerințe?”, a declarat în martie președintele Volodimir Zelenski.

„Cele mai bune poziții defensive ale noastre sunt aici. Dacă ne retragem trupele, rușii vor avea libertate totală de acțiune către centrul țării”, a adăugat Zelenski.

Potrivit informațiilor obținute de publicația The Kyiv Independent, partea americană nu s-a opus cererii Rusiei de a controla Donbasul. Un oficial din administrația Trump a declarat pentru publicație că deciziile teritoriale sunt „la latitudinea” Kievului și Moscovei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE