Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi ia în discuţie vineri primul termen în apel al procesului în care Traian Băsescu a atacat decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care magistraţii au stabilit că fostul preşedinte a făcut poliţie politică pe vremea când era student la Institutul de Marină.
Pe 20 septembrie, fostul preşedinte Traian Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul cu CNSAS, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti stabilind că el a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică. Fostul președinte al României a anunțat imediat după verdict că va face contestaţie la Înalta Curte.
“Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină când instituţia care se ocupa de noi erau Contrainformaţiile militare, despre care recunosc că la 21 de ani habar n-aveam că sunt parte a Securităţii. Pentru mine este o oarecare amărăciune, după ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securităţii şi le-am transferat către CNSAS, din dispoziţia mea am deschis arhivele Comitetului Central. Acum să am un asemenea verdict… Voi încerca să merg până la capăt, uzând de toate drepturile constituţionale pentru clarificarea lucrurilor”, a declarat atunci Traian Băsescu.
În momentul candidaturii la alegerile locale din 2020, Traian Băsescu a completat o declarație pe propria răspundere prin care susținea că nu a colaborat cu fosta Securitate. În situația în care Înalta Curte va menține decizia Curții de Apel București, Traian Băsescu ar putea fi acuzat chiar și de fals în declarații de orice persoană sau de CNSAS. Plângerea este una penală, se va deschide dosar, dar cea care va decide va fi tot instanța de judecată.
Astfel, azi, Băsescu este așteptat la Curtea Supremă pentru a contesta calitatea sa de colaborator al Securității , notează ziarul Adevărul.
La ultimul termen al procesului din 5 septembrie, Traian Băsescu a declarat că nu a fost colaborator al fostei Securităţi.
“Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus atunci Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate “căpitan Traian Băsescu”.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro