Trei adolescenți găsiți morți în același cartier din Sibiu. Psiholog: „Este un fenomen în creștere”

Două adolescente învățau în aceeași școală

Trei cazuri de suicid au avut loc în cartierul Hipodrom din Sibiu. O fată de 13 ani a fost găsită fără viață de către mama ei marți, 26 august. În 7 august, un tânăr de 18 ani a murit în circumstanțe similare, iar pe 31 mai, o altă adolescentă, de 15 ani, și-a pierdut viața după ce a căzut de la etajul unui bloc din zonă, relatează publicația Turnul Sfatului.

Și în cazul fetei de 13 ani, găsită decedată marți de către mama ei, primele date arată tot un act de suicid. Fetița era elevă la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Sibiu și urma să intre în clasa a VIII-a în septembrie. Profesorii o descriu pe adolescentă ca fiind o elevă liniștită și conștiincioasă.

Pe 31 mai, o altă copilă de 15 ani, tot elevă la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” și-a pierdut viața după ce a căzut de la etajul cinci al unui bloc situat pe Aleea Taberei.

„Este un fenomen care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea. Faptul că cele două fete sunt eleve la școala noastră este o întâmplare. Noi avem la școală parte de tot sprijinul consilierilor școlari și până acum nu am avut situații de acest gen”, a precizat Renet Marin, directoarea unității de învățământ, pentru sursa citată.

Fenomen complex și greu de explicat

Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția că aceste cazuri fac parte dintr-o tendință alarmantă.

„Suicidul la adolescenți reprezintă o tragedie, un fenomen complex și greu de explicat, explicațiile simple sunt penibile, iar gândurile autentice nu le vom putea cunoaște. Din păcate, este un fenomen în creștere atât în Sibiu, cât și în întreaga țară. Nu ne-am confruntat niciodată cu un număr atât de ridicat de cazuri de suicid la adolescenți. Săptămâna trecută, pe autostradă, a avut loc un dublu suicid: el avea 18 ani și ea 14 ani, mergeau îmbrățișați”, a spus psihologul Mihai Copăceanu, potrivit Turnul Sfatului.

Psihologul subliniază faptul că, în majoritatea cazurilor, adolescenții nu vor să moară, ci doar să oprească durerea:

„Prima idee, pe care o tot repet și pe care vreau să o reținem, este următoarea: adolescenții nu vor să moară, ei vor să oprească suferința pe care o trăiesc și pe care nu o pot gestiona și nici nu știu cum. Pur și simplu se simt copleșiți. E ceva ce îi depășește. Au încercat diverse metode pentru a-și gestiona trăirile, dar nu au fost eficiente, iar suicidul apare ca cea mai rapidă metodă de a spune stop suferinței: «Dacă mor, nu mai sufăr. Gata, termin cu tot»”, explică psihologul.

El mai adaugă că acest lucru „este extrem de greșit, iar cei care își exprimă această ideație suicidară, atunci când se simt mai bine, își dau seama că este o idee absurdă și regretă tentativa”.

Adolescenții se confruntă cu emoții negative foarte puternice

Una dintre probleme este că adolescenții se confruntă cu emoții negative foarte puternice.

„Adolescenții se confruntă, mai mult decât orice altă categorie de vârstă, cu emoții negative foarte puternice, exagerat de puternice, pe care nici nu le înțeleg și nici nu le pot controla. Se simt triști, extrem de triști, neînțeleși, neajutați și, mai ales, nefericiți, fără rost într-o lume ostilă lor din toate punctele de vedere. Se simt singuri și confuzi, frustrați și furioși”, spune Marius Copăceanu.

Iar copiii se pot confrunta cu astfel de emoții pe o perioadă mai lungă de timp. „Nu este vorba doar de o zi sau o săptămână, se confruntă cu asemenea emoții luni. Își provoacă răni pe corp, pe brațe, tocmai pentru a diminua suferința și tot le este greu. Unii ajung la câte un psiholog, dar, pentru că nu văd îmbunătățiri rapide, renunță. Mediul în care trăiesc, relațiile familiale și sociale, nu se schimbă. Și iarăși suferă la aceeași intensitate”, a mai adăugat psihologul.

Adolescenții trebuie ajutați să spună ceea ce simt

El mai menționează că „ideația suicidară” este foarte frecventă în rândul tinerilor. În urma unui studiu, cu peste 10.000 de adolescenți, pe care l-a publicat, Mihai Copăceanu a aflat că, până la 18 ani, unul din doi adolescenți va avea, la un moment dat, cel puțin o asemenea idee.

„E șocant și de necrezut. De cele mai multe ori nu o verbalizează; o gândesc, dar nu o spun nimănui. Ceea ce este foarte greșit”, explică psihologul.

El atrage atenția că adolescenții nici nu sunt ajutați să verbalizeze ceea ce simt. „Se confruntă cu o serie de bariere, critică și prejudecăți: „Vor spune că sunt nebun… Vor spune că totul e în mintea mea, că eu sunt de vină, că mă stresez prea mult… Mă vor pedepsi, știu că nu mă vor înțelege, mă vor condamna… Și atunci, ce rost are să le zic?”, mai explică acesta.

El spune și cum ar trebui să decurgă o discuție între părinți, rude, prieteni și adolescenți pe această temă și la cine ar trebui să apelăm pentru a cere ajutorul.

„Ca adulți care lucrăm cu tinerii, în orice context, ca părinți, rude sau prieteni, avem obligația de a-i întreba direct și cu multă compasiune pe adolescenți: «Te-ai gândit vreodată la moarte?; Te-ai gândit vreodată să mori?; Ce părere ai despre cei care se sinucid?» sau, și mai direct: «Te-ai gândit vreodată la un plan?». Nu, nu e vorba că le dăm idei – complet greșit. E vorba că putem afla ceva ce nici prin gând nu ne-am imagina. Și dacă aflăm, putem interveni. Putem salva vieți. Și putem să cerem ajutorul celor care au expertiză, inclusiv medicilor de la psihiatrie”, a mai precizat Mihai Copăceanu.

Psihologul face apel la școli și la comunitate să ia măsuri concrete: „Școlile din Sibiu (…) nu mai au nicio scuză pentru a nu aborda suferința adolescenților, pentru a nu veni în ajutor părinților și pentru a nu salva viețile elevilor lor. (…) Prevenirea suicidului este un efort colectiv: întreaga comunitate are nevoie de acțiuni concrete pentru a reduce numărul de sinucideri și tentative, pentru a îmbunătăți serviciile destinate celor aflați la risc, celor cu tentative sau cu auto-vătămări.”

***

Dacă ai gânduri suicidale sau cineva apropiat trece printr-o astfel de criză, poți apela unul dintre următoarele numere de telefon:

Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între orele 19.00 și 7.00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau oricând prin e-mail la sos@antisuicid.ro. 

Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim ajutor psihologic puteți contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din România, la numărul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel național din orice rețea). Linia este deschisă nonstop.

În cazul în care simți că sinuciderea este iminentă, apelează de urgență 112.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE