Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu

Îndepărtată în decembrie 2024 

Troița a fost realizată și instalată în 3 iulie 2021 de Eugen Sechila, un apropiat al lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României. Crucea a fost îndepărtată în decembrie 2024, când imagini cu aceasta au ajuns în spațiul public și au fost documentate legături ale lui Georgescu și ale apropiaților acestuia cu evenimente, personaje și simboluri ce au reprezentat Mișcarea Legionară. 

Pentru amplasarea troiței, Sechila va fi judecat sub acuzația de confecţionare, vânzare, răspândire şi deţinere în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Recent, Tribunalul Călărași a respins toate excepțiile ridicate de acesta în dosarul trimis la instanță de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Bărbatul se va prezenta în perioada următoare la Judecătoria Oltenița, prima instanță care se va pronunța cu privire la acuzația care i se aduce. Sechila este, alături de soția sa, șeful Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, interzisă în școlile din România, după ce autoritățile au identificat probe ale propagandei legionare practicată printre elevi. 

Pe pagina de Facebook a asociației au fost publicate, în ultimii ani, mai multe texte care îl omagiau pe Corneliu Zelea Codreanu, șeful Mișcării Legionare. De asemenea, Sechila administra un canal de Telegram denumit „Haiducii Dobrogei”, unde îl promova pe Călin Georgescu și căuta adepți care să participe la tabere de supraviețuire și instrucție paramilitară, unde erau promovate, de asemenea, mesaje de factură legionară. 

Simbol legionar la 100 de metri de poliție

Sechila a amplasat troița din comuna Radovanu în memoria fostului său „tovarăș” Horațiu Pascal, decedat în anul 2000, identificat și el ca participant la evenimente și acțiuni de factură legionară. 

Crucea a fost realizată din lemn, iar la bază a fost inclusă o figură geometrică compusă din trei linii verticale, intersectate cu trei linii orizontale (gardul de fier), reprezentând unul dintre simbolurile principale ale Mișcării Legionare. Organizația a activat în perioada 1927 – 1941, sub denumirile de Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară.

Troița a fost amplasată în centrul comunei, la circa 100 de metri de sediile Primăriei Radovanu și Postului de Poliție, pe strada principală a localității. De asemenea, peste drum, în imediata apropiere funcționează o școală și o grădiniță. 

Martori audiați de procurori au declarat că reprezentanți ai primăriei și de la poliție au fost de acord cu locul de amplasare și nu au avut nicio observație cu privire la forma troiței. Aceasta a fost îndepărtată doar după ce polițiști de la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor de Terorism din cadrul IGPR s-au sesizat cu privire la simbolul legionar amplasat într-un spațiu public. 

Versuri din „Imnul Tinereții Legionare”

Pe troiță era gravat în lemn textul „pentru sfânta cruce pentru țară, înfrângem munții și supunem munții”. Expresia reprezintă versuri din „Imnul Tinereții Legionare”, scris de poetul Radu Demetrescu, cunoscut după pseudonimul literar „Radu Gyr”. 

Potrivit procurorilor, care citează Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, versurile acestui „imn” reprezintă o apologie directă a Mișcării Legionare și a conducătorului acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, numit și „Căpitanul”. Fotografii cu troița din comuna Radovanu au fost postate la data de 5 septembrie 2022 pe rețeaua de socializare Telegram, în două grupuri denumite „Nicadorii Squad” și „Casus Belli”. 

„Denumirea grupului «Nicadorii Squad» indică în mod direct o afiliere cu mișcare legionară din perioada interbelică, întrucât cei trei membri din mișcarea legionară care au participat la asasinarea prim-ministrului României Ioan Gheorghe Duca, la data de 29 decembrie 1933, au fost numiți «Nicadori»”, mai susține Parchetul.

Procurorul a completat că simpatiile lui Eugen Sechila pentru mișcarea legionară din perioada interbelică sunt evidențiate și pe profilul acestuia de pe platforma de socializare Facebook, în care apar mai multe fotografii ale persoanelor implicate în organizația ce a activat în perioada interbelică. 

„În plus, afinitatea pentru Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare, numit și «Căpitanul», este relevată și de numărul de înmatriculare al autoturismului pe care îl utilizează. Astfel, literele TLC reprezintă o formă abreviată a sloganului «Trăiască Legiunea și Căpitanul»”, a mai precizat procurorul care a întocmit rechizitoriul.

Cum se apără Sechila

Eugen Sechila nu a dat, inițial, nicio declarație și s-a prevalat de dreptul la tăcere. În final, a recunoscut că el a construit și amplasat troița, dar a susținut că simbolul de la bază este unul exclusiv religios. 

„Această ridicare de troiţă a avut la bază cercetarea și pasiunea în ceea ce priveşte sculptura. A analizat și el la rândul lui, de-a lungul vieţii sale, mai multe albume de artă etnografică. A depus chiar un album de artă etnografică în care sunt prezentate peste 150 de modele, nu doar din spaţiul nostru din România, dar și de pe lângă ţara noastră, în care troiţele sunt prezentate în această modalitate. 

Când a sculptat această troiță, a avut proasta inspirație să se ia după albumul etnografic și să o sculpteze în această formă cu trei brațe și cu o cruce pe fiecare dintre cele trei brațe. Evident extinzând crucea, se formează acest grătar, se ajunge la grătar”, s-a apărat Sechila, prin intermediul avocatului. 

Acesta a acuzat procurorii că și-au formulat parte din rechizitoriu cu ajutorul Wikipedia. „Este vorba despre o enciclopedie deschisă, oricine poate face adăugiri în format electronic, toată lumea. Oricine poate face această modificare în Wikipedia. Nu este o sursă extraordinară, nu este o expertiză până la urmă, nu există un raport de delimitare a unui simbol istoric față de un simbol fascist, așa cum insistă Institutul Eli Wiesel să menționeze”, a mai precizat apărătorul inculpatului.

Magistratul de la Tribunalul Călărași nu a fost de acord cu apărarea apropiatului lui Călin Georgescu, a stabilit că cercetarea efectuată de procurori a fost legală și a dispus începerea judecății. Fapta penală de care este acuzat Sechila se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani, precum și cu interzicerea unor drepturi.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro