Trump vrea să pună capăt rapid războiului, Putin are altă viteză: „Va dura ceva timp. Cât timp va dura, nu sunt pregătit să răspund acum”

După prima întâlnire din ultimii ani între oficiali americani de rang înalt și omologi ruși, la Riad, Kremlinul pregătește deja terenul pentru discuții interminabile. Vladimir Putin a dat de înțeles deja că nu intenționează să se grăbească pentru încheierea războiului din Ucraina, așa cum își dorește Donald Trump. „Va dura ceva timp. Cât timp va dura, nu sunt pregătit să răspund acum”, a declarat liderul de la Kremlin.

Pentru regimul de la Moscova, discuțiile cu noua administrație de la Washington sunt văzute ca o victorie în sine. Ori aceste discuții scot Rusia dintr-o izolare diplomatică impusă de fostul președinte american Joe Biden după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, în urmă cu trei ani.

Kremlinul spune că nu este interesat de o simplă încetare a focului și sugerează că vrea să-și impună punctele de vedere asupra așa-numitelor „cauze fundamentale” ale războiului. Mai exact, Vladimir Putin vrea o capitulare politică a Ucrainei, dacă nu a putut pe cale militară, iar această capitulare presupune renunțarea la orice aspirație legată de aderarea la NATO și instalarea unui regim marionetă la Kiev.

Tactica rusă de negocieri

În ultimul an, forțele invadatoare ruse au avansat încet-încet pe câmpul de luptă din Ucraina, iar Kremlinul are o istorie lungă de a folosi un avans militar, chiar și nesemnificativ, pentru a-și îmbunătăți poziția la negocieri. Este o strategie pe care Kremlinul a folosit-o de la cel de-Al Doilea Război Mondial până la războiul din Siria.

În ultimele zile, Donald Trump pare să-și fi schimbat abordarea de negocieri în favoarea Rusiei, liderul republican de la Casa Albă acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de începerea războiului și numindu-l „dictator fără alegeri”.

Dar traducerea acestei schimbări în acorduri la masa de negocieri va fi o provocare. Putin are obiective care se extind cu mult dincolo de câștigurile teritoriale din Ucraina. Liderul rus vrea să limiteze dimensiunea și capacitățile armatei ucrainene, să-și asigure așa-zisa „neutralitate permanentă” a țării vecine și să decidă el însuși direcția viitorului ei politic. Cu toate că Trump a spus că nu vede Ucraina în NATO, Constituția țării agresate militar de Rusia include acest obiectiv pe termen lung.

„Există multă îndoială la Kremlin că Trump și oamenii săi înțeleg dificultatea sau complexitatea problemelor care trebuie rezolvate”, afirmă Thomas Graham, un fost consilier pe problematici rusești la Casa Albă pe vremea președintelui George W. Bush. Graham s-a întors dintr-o călătorie la Moscova la începutul acestei luni.

Pentru a-și atinge obiectivele, Kremlinul ar putea încerca să influențeze negocierile presând ofensiva pe câmpul de luptă. Unele dintre cele mai mari victorii diplomatice ale Moscovei din secolul trecut au fost obținute la masa negocierilor în timp ce Rusia crea noi realități militare în prima linie, notează WSJ.

Ani de zile, regimul de la Moscova l-a înarmat pe fostul dictator sirian Bashar al-Assad în timp ce a pretins implicarea în negocieri pentru încheierea războiului civil din Siria. În cele din urmă, Putin a intervenit militar în Siria de partea lui Assad și l-a ajutat să recupereze teritorii și să-și cimenteze puterea până când a pierdut-o în mod brusc de tot, la sfârșitul anului trecut.

Precedentul Stalin

În mod similar, în ultimul an al celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945), Iosif Visarionovici Stalin își creștea pretențiile în negocierile purtate cu prim-ministrul britanic Winston Churchill și cu președintele SUA Franklin D. Roosevelt pe măsură ce trupele sovietice avansau spre Berlin. Rezultatele acestor negocieri au avut consecințe dezastruoase pentru Polonia și alte țări din Europa Centrală și de Est pe care sovieticii le-au avut sub influența lor timp de aproape o jumătate de secol.

„Stalin a putut să-și îmbunătățească poziția de negociere față de Churchill și Roosevelt deoarece trupele sale au creat noi realități pe câmpul de luptă”, subliniază Serghei Radcenko, expert în Războiul Rece și profesor la Johns Hopkins School of Advanced International Studies, subliniind că „Putin gândește în termeni similari”.

„Dacă rușii ar avansa pe câmpul de luptă, atunci nu ar face decât să ridice miza” la negocieri, este de părere și politologul american Samuel Charap. „Îmi pot imagina doar că ofițerii din Statul Major ar încerca să-l convingă pe Putin că acum este momentul să pună piciorul pe accelerație și să facă eforturi pentru câștiguri teritoriale maxime”.

Rusia va face probabil presiuni inițial pentru condiții similare cu cele pe care le-a negociat la Istanbul în primele zile ale invaziei sale la scară largă în Ucraina. La Istanbul, Rusia a cerut să nu fie permise arme străine pe pământul ucrainean și ca forțele armate ale Kievului să fie diminuate drastic atât în privința numărului trupelor, cât și în privința capacităților. Moscova urmărește de asemenea încetarea schimbului de informații între Washington și Kiev.

Cele două mijloace ale SUA

SUA au mijloace de a face presiuni asupra Rusiei, fie prin înăsprirea sancțiunilor, mai ales asupra exporturilor de petrol, fie prin creșterea ajutorului militar pentru Ucraina. La scurt timp după preluarea mandatului, Trump a făcut aluzie la astfel de măsuri, transmițându-i lui Putin ar fi mai bine pentru el să „încheie o înțelegere”. „O putem face pe calea ușoară sau pe calea grea”, a scris președintele american pe platforma sa socială.

Totuși, Trump a semnalat în ultima vreme că preferă o conversație politicoasă cu Moscova, iar consilierii săi au retras orice referire la sancțiuni. În opinia lui Graham, Trump are două opțiuni pentru a grăbi negocierile: presiuni asupra Moscovei sau presiuni asupra Kievului. Criticile pe care le-a făcut recent la adresa lui Zelenski indică faptul că a decis să facă presiuni asupra Kievului, potențiala țintă mai ușoară.

Dar, pe lângă complexitatea negocierilor pe tema Ucrainei, Putin vrea ca administrația Trump să țină cont de Rusia. De aceea reluarea dialogului cu Washingtonul este, din punctul său de vedere, ca o victorie.

Rușii nu vor ca SUA sau Trump să-i vadă ca o chestiune de două sau trei luni, după care să fie uitați în căutarea soluționării problemelor cu China, conchide Thomas Graham.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE