Trump vrea să trimită o armată privată în Ucraina. Rolul pregătit României și principalele puncte ale planului

Planul lui Trump: Armată privată în locul trupelor americane

Propunerea lui Trump vine ca o soluție alternativă după ce acesta a promis că trupele americane nu vor fi staționate în Ucraina. Potrivit The Telegraph, contractorii americani ar putea fi desfășurați pentru a ajuta la reconstruirea apărărilor de pe linia frontului, la construirea de noi baze și pentru a proteja interesele companiilor americane.

Prezența soldaților privați ar acționa ca un factor de descurajare pentru Vladimir Putin, descurajându-l să încalce un eventual acord de încetare a focului. Acest plan este discutat alături de o serie de alte așa-numite garanții de securitate, elaborate de o coaliție condusă de Marea Britanie și Franța.

Și Bloomber a scris recent că un nou pachet de garanții de securitate pentru Ucraina urmează să fie conturat chiar în această săptămână, în contextul în care liderii europeni profită de sprijinul președintelui american Donald Trump pentru un plan ce include trimiterea de trupe europene ca parte a unui posibil acord de pace.

Marți, oficialii europeni s-au reunit pentru a discuta despre desfășurarea unor contingente britanice și franceze în Ucraina, inclusiv numărul și amplasarea lor, potrivit unor surse familiare cu situația. Aproximativ zece state europene ar fi dispuse să trimită militari, însă rolul exact al SUA rămâne incert.

Detalii despre planul de securitate al lui Trump

The Telegraph menționează că detaliile finale ale planului – care includ misiuni de poliție aeriană, instruire și operațiuni navale în Marea Neagră – ar putea fi anunțate în curând, după săptămâni de activitate diplomatică declanșată de discuțiile lui Trump cu Putin în Alaska.

Principalele componente ale planului de securitate includ:

• Întărirea frontierei: Forțele ucrainene ar apăra o frontieră întărită pe liniile frontului, așa cum ar fi convenit într-un eventual acord de pace.
• Contractori americani: Fortificațiile de pe linia frontului și bazele din apropiere ar putea fi construite de contractori militari privați americani.
• Zonă tampon: Unele națiuni europene au propus ideea unei zone tampon demilitarizate pentru a separa forțele ucrainene și ruse.
• Forță de reasigurare: O forță condusă de europeni ar putea fi staționată mai adânc în Ucraina ca o a treia linie de apărare.

Rolul României în planul lui Trump. Asigurarea rutelor comerciale și deminarea

Conform planurilor, Turcia ar conduce o misiune navală în Marea Neagră cu scopul de a asigura rutele comerciale de transport maritim către și dinspre Ucraina.

Misiunea, susținută de țările din Marea Neagră, Bulgaria și România, ar conduce, de asemenea, eforturile de deminare a apelor. România a cumpărat nave militare de la șantierele navale turcești, pregătindu-se să joace un rol mai important în regiune.

Turcia a blocat accesul în Marea Neagră atât pentru navele rusești, cât și pentru navele mai noi promise Ucrainei de aliații occidentali, în încercarea de a limita conflictul din zonă.

În plus, misiunile de antrenament occidentale ar putea fi mutate în baze din vestul Ucrainei pentru a accelera procesul de reînarmare și reconstrucție a forțelor armate ucrainene.

Sprijinul SUA, considerat vital de România și Polonia

Principala cerere a guvernelor europene este ca Trump să staționeze avioane de luptă și rachete în Polonia sau România, țări vecine, gata să răspundă la primele semne de agresiune din partea Rusiei.

Oficialii europeni consideră că acest nivel de garanție din partea Washingtonului ar face Rusia să se gândească de două ori înainte de a lansa un atac asupra trupelor lor staționate în Ucraina.

„Vom fi implicați din punctul de vedere al sprijinului. Îi vom ajuta”, a declarat Trump reporterilor săptămâna trecută. Însă europenii au afirmat că încă nu au aflat cum intenționează Casa Albă să sprijine misiunea.

Comandă și control

Oficialii europeni și americani au discutat despre posibilitatea ca un comandant militar american să supravegheze toate desfășurările în cadrul planului de pace. Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO, a fost menționat ca o posibilitate pentru acest rol.

În concluzie, planul lui Trump de a desfășura o armată privată în Ucraina face parte dintr-o strategie mai amplă de asigurare a păcii și securității în regiune. Deși controversat, acest plan ar putea oferi o soluție alternativă la implicarea directă a trupelor americane, menținând în același timp prezența și influența SUA în zonă.

Totuși, în ciuda optimismului afișat după întâlnirea de la Washington, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința unui acord de pace și a eficienței garanțiilor pentru a-l tempera pe Putin. Kremlinul, care solicită Kievului cedarea unor teritorii extinse din estul țării, a respins ideea desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE