Tudor Chirilă spune că ministrul Culturii nu înțelege funcția pe care o ocupă: „Nu e doar nepriceput, ci și lipsit de bune intenții”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tudor Chirilă a criticat dur propunerile Ministerului Culturii de a norma timpul de muncă pentru artiști. Postarea sa a generat un schimb de replici cu ministrul Demeter András István.
Cuprins:
- Chirilă susține că munca actorilor nu poate fi măsură cu șublerul
- „Un coleg nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, dar câştigă mai bine pentru că are doctorat”
- Acuzațiile lui Chirilă: „Ministrul Culturii nu înțelege profesia pe care o practică”
- Concursuri cu „dedicație”
- Ministrul Demeter András István i-a răspuns artistului
Chirilă susține că munca actorilor nu poate fi măsură cu șublerul
Cântărețul și actorul Tudor Chirilă a reacţionat, într-o postare pe Facebook, după ce Ministerul Culturii a propus ca actorii să prezinte programul săptămânal de lucru, să facă raport individual de activitate sau să semneze foaia de prezenţă, într-un program pilot care are în vedere o directivă a Curţii de Conturi.
Chirilă îi spune lui Demeter András István, ministrul Culturii, că munca actorilor „nu se poate măsura cu șublerul, calculatorul sau excel-ul”.
„În general în România ne lipsesc nuanțele. Și atunci când legiferăm. Că de multe ori sunt luate măsuri care vizează categorii distincte de muncă sau de ocupații astfel încât ele nu se pot aplica în bloc, tuturor. Poate că merge să normezi munca unui bibliotecar sau a unui lucrător la muzeu, să-i pui să ponteze, a unui contabil sau șef de resurse umane dintr-o instituție de cultură, dar ar trebui să știi, dacă tot ai ajuns ministru al culturii, că există artiști cum ar fi actorii, a căror muncă nu se poate măsura cu șublerul, calculatorul sau excel-ul. Și că criteriile de validare a valorii unui artist țin nu doar de orele muncite sau de prezență la teatru, ci de un ansamblu de factori care devin variabile ale problemei, nu constante”, a scris Tudor Chirilă, într-o postare pe Facebook.
El susține că nu pot fi comparați muzeografii cu actorii, instrumentiștii cu bibliotecarii sau dansatorii cu managerii culturali și „să aplici șabloane în care nu se potrivește nimeni”.
„Sigur, pontajul a existat dintotdeauna conform Codului Muncii, dar de la un ministru al culturii aștepți reglementarea specificului profesiei de artist, nu înregimentarea în aberațiile legislative existente. Un simplu exemplu este că de multe ori și dacă ar vrea un actor n-ar avea ce să caute le teatru doar ca să ponteze”, a mai spus el.
Actorii și angajații Teatrului Național I.L. Caragiale din București vor protesta marți, 10 februarie, față de aplicarea programului-pilot propus de Ministerul Culturii.
„Un coleg nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, dar câştigă mai bine pentru că are doctorat”
Artistul subliniază şi faptul că unii colegi sunt mai bine plătiţi, deşi nu joacă la fel de mult, dar au doctorat.
„Noi, la Teatrul de Comedie, avem trei săli, să zicem că se repetă simultan în toate trei (nu ar fi posibil pentru că Primăria nu ne dă bani pentru o asemenea abundenţă) şi aceste trei producţii au distribuţii care nu acoperă întreg colectivul teatrului, ce fac ceilalţi, vin la teatru să stea în cabine sau birouri? Se desăvârşesc profesional aşteptând cuminţi următorul rol undeva pe un hol, de la 9 la 17? Dacă măsura asta vrea să demonstreze că unii (actori) muncesc mai mult şi alţii mai puţin e inutilă şi lipsită de logică, ştim deja asta. Eu muncesc într-un teatru în care un coleg care nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, câştigă mai bine ca mine pentru că are doctorat. De peste 15 ani se întâmplă asta. Cu ce va schimba situaţia dacă vine să ponteze în fiecare zi, dar nu va urca pe scenă pentru că regizorii aleg mereu altă distribuţie?", se întreabă actorul.
El a mai adăugat: „Adevărata problemă nu este cum au ajuns unii actori să își ia nemeritat salariul, cum au ajuns actori care nu joacă de ani de zile să câștige un concurs de pe urma căruia înțelegem că o comisie (din teatru) a decis că s-a prezentat un actor talentat, de care teatrul, repertoriul, au nevoie”.
Acuzațiile lui Chirilă: „Ministrul Culturii nu înțelege profesia pe care o practică”
Tudor Chirilă explică, în continuare, de ce, în opinia sa, ministrul Culturii nu înțelege funcția pe care o ocupă.
„Oricum, faptul că Ministrul Culturii nu înțelege profesia pe care o practică e la fel de frustrant pentru noi cum ar trebui să fie și pentru el. Doar că aberația asta pilot cu normarea nu e prima evidentă stupiditate. Ministrul Culturii a demonstrat că nu știe prea multe nici despre legea drepturilor de autor, nu cunoaște categoriile de drepturi și se bazează excesiv de mult pe consilieri sau diverși lucrători din Ministerul Culturii ale căror observații le ia ca pe litera unei noi legi pe care nu-și bate capul s-o înțeleagă”, a mai punctat artistul.
El a adăugat: „Asta s-a întâmplat și cu situația în care, în virtutea unor directive europene greșit interpretate, s-a ajuns ca o categorie de drepturi a artiștilor să poată fi exceptată de la plată de către cei care utilizau muzica. Sau s-a propus înființarea unui colector unic (al tuturor categoriilor de drepturi pentru simplificarea plăților de către autori) care să fie finanțat din drepturile nerevendicate de artiști, dar care tot bani privați sunt, la care statul nu ar trebui să aibă acces, că nu e naționalizare, nici comunism”.
Iar acuzațiile nu s-au terminat aici: „A mai demonstrat ministrul că nu are nicio treabă cu postul pe care îl ocupă când s-a pus în discuție desființarea de facto a Institului Național al Patrimoniului prin absorbție sau comasare cu Ministerul, lucru care periclitează grav autonomia INP și sună a încurajare pentru mafia imobiliară, care își dorește în general cât mai puține clădiri monument recuperate și cât mai multe terenuri refolosite”.
Concursuri cu „dedicație”
Tudor Chirilă şi-a exprimat opinia şi în legătură cu organizarea concursurilor de manager la teatre:
„Nici la concursuri transparente nu se pricepe Demeter Andrasz, în șapte luni de la preluarea mandatului nu a putut să organizeze un concurs la Teatrul Național, ba mai mult, a reușit să enerveze pe toată lumea, prin propunerea ca un candidat la postul de manager să fi activat minim zece ani într-o instituție de stat. Prin urmare nu contează proiectul de management, ci vechimea în sistem. Și sună a dedicație un pic, nu-i așa? Nu mă aștept ca ministrul culturii să-și dea demisia. Traseul lui prin instituțiile de cultură (TVR, Radioul public, Ministerul Culturii) vorbește de la sine. Fudulia nu implică introspecție sau auto analiză”, a mai precizat Chirilă.
Artistul mai scrie că nu se așteaptă ca ministrul Demeter András István să își dea demisia sau să îi fie cerută demisia de premierul Ilie Bolojan
„Deci, nu mă aștept să-și dea demisia Demeter András István. Nici nu mă aștept să i-o ceară Bolojan, că dacă Marinescu și Predoiu sunt în guvern Andras pare frecventabil. Dar asta nu înseamnă că nu văd, după cât mandat a avut, că ministrul culturii nu e doar nepriceput, ci și lipsit de bune sau constructive intenții”, a conchis Chirilă.
Ministrul Demeter András István i-a răspuns artistului
Postarea lui Chirilă a generat și un schimb de replici, pe Facebook, între acesta și ministrul Demeter András István, de la UDMR, care a făcut o recapitulare a problemei semnalate.
„Stimate domnule Tudor Chirilă, dragă Tudor, Hai să facem o mică recapitulare:
- în 2023, Curtea de Conturi a notificat Ministerul Culturii,
- din 2023 până în 2025 au avut loc … consultări pe problemă,
- în 2025 am alcătuit un grup de lucru, din reprezentanți desemnați/voluntari din rândul breslelor, care a eleborat un document, o încercare de AUTO-reglementare: INSTRUCȚIUNILE - ca răspuns la solicitarea cu caracter IMPERATIV a Curții de Conturi,
- in 2026 ele au fost făcute publice,
- se va intra (sau nu) în perioadă de 30 de zile de testare, doar în instituțiile subordonate Ministerului Culturii,
- se vor analiza rezultatele și, în funcție de aceste rezultate, va fi luată o decizie. Sunt mai multe posibilități: fie se modifică / îmbunătățesc anumite aspecte și instrucțiunile devin norme, fie se constată că sunt perfect aplicabile și devin norme, fie se constată că nu funcționează și se renunță la ele cu desăvârșire”, i-a spus ministrul Culturii, într-un comentariu, lui Tudor Chirilă.
El a mai subliniat că „pentru asta ar fi necesară, totuși, încercarea lor în practică”.
„Ca un exemplu 'plastic': este cam ca la repetiții: o propunere teoretică genială nu pușcă pe scenă, sau o idee aparent neinspirată se dovedește, în mod neașteptat, foarte utilă în practică. Da, pe fondul eșuării tuturor încercărilor de reglementare, a celor de sus în jos, am încercat din sens opus. Prin această propunere de auto-reglementare a domeniului. Tocmai în considerarea situațiilor descrise de tine în partea introductiv-onestă a postării tale. În rest: bucuros că îmi monitorizezi activitatea!”, a mai adăugat István.
În urma acestei reacții, Tudor Chirilă i-a răspuns: „Mulțumesc pentru informare. Așa cum am spus, proiectul pilot e cea mai mică problemă a dumneavoastră. Cea mai mare e neînțelegerea funcției pe care o exercitați lucru pe care mi l-ați demonstrat cu prisosință în problema legii drepturilor de autor, respectiv modificarea ei în virtutea unor directive europene greșit interpretate și a unei comunicări defectuoase cu comisia europeană”.
Nerasist 09.02.2026, 23:52
Este o problema națională. Nu mă pricep, dar nici nu am încredere că altul se pricepe mai bine.