Schimbarea din buletinul electronic care i-a pus pe români pe drumuri, eliminată prin lege. Cum va fi verificată adresa de domiciliu

Măsura vine după zeci de reclamații făcute de cetățeni care au noua carte electronică de identitate și care au semnalat că multe instituții nu pot citi datele de pe document sau le cer în continuare hârtii pe care statul le are deja în propriile sisteme.

Ce se schimbă pentru români

Proiectul prevede că datele privind identitatea persoanei și, după caz, domiciliul sau reședința vor fi verificate prin Registrul național de evidență a persoanelor. Asta înseamnă că instituțiile nu ar mai trebui să pună cetățenii să aducă o copie după buletin sau o dovadă separată a adresei, atunci când informațiile pot fi verificate direct în sistemele statului.

Regula ar urma să se aplice administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, autorităților, dar și unor entități care prestează servicii publice în regim de putere publică, cum sunt notarii. Nerespectarea interdicției de a solicita sau reține copia actului de identitate ar urma să fie contravenție și să fie sancționată cu amendă între 2.000 și 3.000 de lei.

De ce a fost nevoie de această lege

Problema a devenit vizibilă mai ales după introducerea cărții electronice de identitate. Pentru că adresa nu mai apare tipărită pe document, ci este stocată electronic, mulți posesori de buletin electronic au fost trimiși să aducă adeverințe de domiciliu sau alte documente suplimentare.

Cetățenii au reclamat că sunt puși să aducă acte care există deja în bazele de date ale statului. În unele cazuri, instituțiile nu aveau echipamente pentru citirea noilor buletine electronice. În altele, oamenii erau trimiși după copii, scanări sau dovezi, deși datele puteau fi verificate direct. Autorii proiectului spun că practica pune în continuare povara pe cetățean, deși statul are deja informațiile necesare în registre oficiale.

„Aproximativ 60% din dosare conțin copii după buletin”

Senatorul Vasile-Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligența artificială din Senat, a explicat pentru Bursa, că o mare parte din dosarele din administrație conțin în continuare copii după acte.

„Trebuie să debirocratizăm ţara. Dacă o instituţie are nevoie de o hârtie de la altă instituţie, să meargă funcţionarul să stea la coadă sau să o ceară direct. Am început cu eliminarea copiilor de buletin, continuăm cu certificatele de naştere şi actele de la Registrul Comerţului”, a spus senatorul pentru sursa citată, care a criticat felul în care instituțiile trimit cetățenii după hârtii de la o direcție la alta, în loc să comunice direct între ele.

Potrivit acestuia, identitatea poate fi verificată online, iar instituțiile ar trebui să ceară direct informațiile de care au nevoie, nu să transforme cetățeanul în curier între ghișee.

Ce probleme au reclamat oamenii

Printre problemele semnalate de cetățeni se află cererea certificatului de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, chiar dacă documentul fusese depus anterior și nu s-a schimbat nimic. Persoanele căsătorite au reclamat că trebuie să prezinte certificatul de căsătorie la fiecare reînnoire a buletinului, inclusiv atunci când nu au intervenit modificări de nume sau de stare civilă.

Persoanele divorțate au semnalat că li se cere hotărârea de divorț în original la fiecare schimbare a actului de identitate, chiar și la mulți ani după pronunțare. Au existat și reclamații privind solicitarea certificatului de deces al soțului, al unui proprietar de imobil sau al altui terț relevant pentru dosar, deși aceste informații sunt înregistrate deja de statul român.

O altă problemă reclamată este extrasul de carte funciară cerut pentru dovedirea adresei de domiciliu, deși datele sunt disponibile prin baza de date a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Români puși să aducă proprietarul la ghișeu

O situație reclamată frecvent este cea a oamenilor care nu sunt proprietarii locuinței unde vor să își stabilească domiciliul și care sunt puși să aducă proprietarul fizic la ghișeu. Problema devine și mai complicată atunci când proprietarul este în vârstă, bolnav, plecat din localitate sau nu se poate deplasa.

Au fost semnalate și cazuri în care unele servicii de evidență a persoanelor cer prezența ambilor părinți pentru eliberarea actului de identitate al unui minor, deși legea prevede că este suficientă prezența unui singur părinte sau a reprezentantului legal.

Blocaje la bănci, notari, ANAF și angajatori

Noua carte electronică de identitate a creat blocaje și în relația cu bănci, notari, angajatori sau instituții publice. La emiterea unui nou buletin electronic, seria și numărul documentului se schimbă, iar unii cetățeni au reclamat probleme în relația cu băncile, care nu recunoșteau sau nu puteau actualiza automat noul act de identitate.

Administratorii de firme au reclamat că trebuie să actualizeze manual datele la Oficiul Național al Registrului Comerțului, iar angajatorii trebuie să actualizeze manual datele salariaților în registrul electronic de evidență.

Au fost semnalate și probleme legate de certificatul digital pentru semnătură electronică avansată din cartea electronică de identitate, care nu era recunoscut de Spațiul Virtual Privat al ANAF pentru autentificare și semnarea declarațiilor fiscale.

Ce soluții au fost deja anunțate

Pe baza sesizărilor primite, autoritățile au început să ia unele măsuri. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a transmis o îndrumare către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, prin care funcționarii trebuie să verifice singuri datele de stare civilă în sistemul informatic. Măsura este aplicată din 25 martie 2026 și are ca scop eliminarea cererii repetate de documente care există deja în sistem.

Pentru adeverința de domiciliu, soluțiile sunt diferite de la o instituție la alta. Potrivit Profit.ro, băncile au primit acces tehnic la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai solicită această adeverință. Pentru notari este testat un mecanism similar. Pentru extrasul de carte funciară, funcționarii trebuie să interogheze direct sistemul ANCPI, iar documentul pe hârtie ar trebui cerut doar dacă apar probleme tehnice.

Dacă proiectul trece și de Camera Deputaților, Guvernul va trebui să adopte normele metodologice pentru aplicarea unitară a noilor reguli. Aceste norme trebuie să stabilească exact cum verifică instituțiile datele, cine are acces la registre și în ce condiții, pentru a nu mai exista riscul ca oamenii să fie trimiși în continuare după hârtii, chiar dacă legea va interzice solicitarea copiei după buletin.

Statul vrea și o aplicație unică pentru toate problemele cu instituțiile

Senatorul Vasile-Ciprian Rus a mai spus, potrivit Bursa, că eliminarea copiilor după buletin este doar un prim pas. El a vorbit și despre ideea unei aplicații mobile unice, prin care românii să își poată rezolva problemele cu instituțiile statului fără să știe ce instituție sau ce funcționar se află în spate.

El a dat ca exemple Republica Moldova, Ucraina și Polonia, țări care au deja soluții de acest tip, și a spus că România discută de ani de zile despre un portal digital unic, dar fără să depășească modul birocratic de lucru.

Senatorul a mai vorbit și despre domiciliul digital opțional, prin care un cetățean ar putea stabili cum poate fi contactat online de instituțiile statului, astfel încât notificările să ajungă direct pe telefon.

Cartea electronică de identitate rămâne încurajată de Guvern

Guvernul îi încurajează în continuare pe cetățeni să își facă noua carte electronică de identitate. Documentul are format de card bancar, poate fi folosit ca document de călătorie în Uniunea Europeană și în Spațiul Schengen și include un certificat digital pentru semnătură electronică avansată. Prima carte electronică de identitate mai este gratuită pentru cetățenii români cu vârsta de peste 14 ani încă două săptămâni, până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor alocate prin PNRR.

În același timp, România se pregătește să implementeze o schimbare majoră în relația dintre cetățeni și stat: introducerea Portofelului european pentru identitate digitală (EUDI Wallet). Această aplicație va permite cetățenilor să se identifice și să semneze documente direct de pe telefoanele mobile, simplificând accesul la servicii publice și private. Implementarea acestei soluții digitale va deveni obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro