Lansarea negocierilor de aderare la UE, la Luxemburg

Potrivit informațiilor prezentate de liderii europeni și oficialii implicați, deschiderea negocierilor marchează începutul procesului de fond privind integrarea în blocul comunitar, după ani de reforme și pași politici succesivi.

Începerea negocierilor de fond a fost lansată oficial la Luxemburg de înalți oficiali ai Uniunii Europene și de miniștrii din Ucraina și Republica Moldova. Decizia vine după o perioadă îndelungată de pregătiri și evaluări ale progreselor realizate de cele două state candidate.

În cadrul procesului, au fost deschise primele capitole de negociere, cunoscute drept „clusterul 1”, care vizează statul de drept și principiile democratice.

Ucraina şi Moldova au fost acceptate rapid ca ţări candidate la aderarea la UE în 2022, după ce şi-au depus cererile la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei.

Cu toate acestea, în ciuda unei decizii simbolice de a deschide negocierile în iunie 2024, negocierile de fond au fost blocate de fostul lider prorus al Ungariei, Viktor Orbán.

Reacții din partea liderilor europeni

Liderii Uniunii Europene au salutat progresul înregistrat de Ucraina și Republica Moldova, subliniind importanța politică a momentului.

Într-o declarație comună, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au afirmat vineri „determinarea, curajul şi munca asiduă demonstrate de ambele ţări în promovarea reformelor, chiar şi în faţa unor provocări imense”.

Aceștia au adăugat: „Extinderea este o alegere strategică”.

Mesajul președintelui Volodimir Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat importanța politică și simbolică a deschiderii negocierilor, dar și responsabilitatea ambelor părți în continuarea procesului de reformă.

„Ucraina face ceea ce este necesar, dar este important ca şi UE să-şi respecte cuvântul. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic şi moral semnificativ pentru statul nostru şi pentru poporul nostru”, a declarat Zelenski.

Heather Grabbe, fostă consilieră a Comisiei Europene pe extindere și cercetător principal la think-tank-ul Bruegel, a explicat semnificația tehnică a demarării negocierilor.

„Este începutul procesului de obţinere a unui acord de aderare. Aşadar, este foarte semnificativ”, a spus ea.

Aceasta a subliniat, totodată, că procesul de aderare va fi unul complex și de durată, implicând adoptarea și implementarea legislației europene.

„Nu se poate ocoli adoptarea, punerea în aplicare şi asigurarea respectării legislaţiei UE pe teritoriul ucrainean. Iar acest lucru va dura ceva timp. Şi va implica costuri administrative”, a adăugat aceasta.

Ce urmează în procesul de aderare

Pentru a deveni membre ale Uniunii Europene, Ucraina și Republica Moldova vor trebui să parcurgă un proces amplu de armonizare legislativă, care presupune adoptarea a mii de reglementări europene.

Ulterior, aderarea va necesita aprobarea unanimă a tuturor statelor membre UE, ceea ce transformă procesul într-unul atât tehnic, cât și politic.

Oficialii europeni estimează că, în condițiile menținerii ritmului actual al reformelor, negocierile tehnice ar putea fi finalizate în aproximativ patru ani.

Oficialii UE consideră că Ucraina a finalizat doar 15% din reformele cuprinse într-un plan în 10 puncte convenit în decembrie anul trecut între comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, şi viceprim-ministrul ucrainean Taras Kacika. Planul include măsuri de consolidare a independenţei agenţiilor anticorupţie NABU şi Sapo, adoptarea unei strategii anticorupţie şi reforme în procesele de numire a judecătorilor şi procurorilor.

Securitatea, un element-cheie în discuțiile privind extinderea

Procesul de extindere al Uniunii Europene este privit tot mai mult și prin prisma securității regionale. Ucraina este considerată un actor important în domeniul apărării pe continent, în contextul conflictului în desfășurare cu Rusia și al experienței militare acumulate.

Analiștii europeni avertizează că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a UE ar putea avea implicații strategice majore pentru stabilitatea întregului continent.

„Având în vedere că Ucraina este cel mai important actor în materie de securitate şi apărare de pe continent, singurul cu trupe călite în luptă şi un arsenal serios de arme eficiente pe câmpul de luptă modern dominat de drone, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla pentru securitatea europeană este ca un viitor guvern ucrainean să se întoarcă împotriva UE şi să devină eurosceptic”, a subliniat Heather Grabbe.

Asta după ce o propunere a cancelarului german, Friedrich Merz, ca Ucraina să obţină „statutul de membru asociat” – reprezentare în instituţiile UE fără drept de vot, ca un pas către aderarea deplină, nu a fost primită favorabil în alte capitale.

„Nu se vor îndrepta spre Rusia, dar dacă ar deveni deziluzionaţi de UE, acest lucru ar fi un dezastru pentru securitatea europeană. UE are nevoie de Ucraina cel puţin la fel de mult cât Ucraina are nevoie de UE pentru a asigura securitatea noastră viitoare”, a mai adăugat aceasta.

În acest context, extinderea Uniunii Europene către Ucraina și Republica Moldova este văzută nu doar ca un proces politic, ci și ca o decizie strategică cu impact geopolitic pe termen lung.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.