Acum 10 ani nici nu am auzit de ele! Ce materii noi intră în oferta universităților: de la vibe-coding și mesaje de eroare, la detox digital, mapping geospațial și etică AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inteligența artificială, atacurile cibernetice, platformele digitale și noile profesii schimbă radical și ceea ce se predă în universități. Materii care, până de curând, nici nu existau în mediul academic – precum „vibe-coding”, scriere pentru aplicații, jurnalism bazat pe senzori sau detox digital – vor putea fi studiate de studenții de la Jurnalism începând cu anul universitar 2026-2027. Aceste schimbări sunt, de fapt, o adaptare a programei la revoluția tehnologică și cerințele pieței muncii.
Cuprins:
- Studenții de la jurnalism vor învăța să scrie conținut pentru aplicații digitale
- Vibe-coding, noua competență a studenților de la Jurnalism
- SEO, analytics și influencerii intră în programa universitară
- Universitățile își schimbă oferta pentru profesiile viitorului
- Studenții, instruiți digital pentru domenii noi de activitate
Studenții de la jurnalism vor învăța să scrie conținut pentru aplicații digitale
Transformarea accelerată a tehnologiei obligă universitățile să își regândească oferta educațională. Dacă până acum câțiva ani studenții de la Jurnalism, de exemplu, învățau în principal tehnici clasice de redactare sau comunicare, astăzi ei trebuie să știe să lucreze cu inteligența artificială, să înțeleagă algoritmii platformelor digitale, să analizeze date și chiar să creeze produse digitale.
În acest context, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București introduce, începând cu anul universitar 2026-2027, o serie de discipline complet noi în programele de licență.
Una dintre cele mai interesante și inedite discipline este „Scriitură pentru interfețe de aplicații și tehnologie”. La prima vedere pare un curs destinat programatorilor, însă, în realitate, studenții vor învăța să redacteze textele pe care milioane de oameni le văd zilnic atunci când folosesc aplicații sau platforme digitale. Aceștia vor crea conținut pentru butoane, meniuri, notificări, instrucțiuni și chiar mesaje de eroare, astfel încât experiența utilizatorilor să fie cât mai intuitivă. Vorbim despre un domeniu cunoscut în industria digitală drept UX/UI Writing și Content Design, dar care până acum lipsea aproape complet din programele universitare din România.
Vibe-coding, noua competență a studenților de la Jurnalism
Poate cea mai surprinzătoare disciplină este „Jurnalism inovator și experimental”, unde studenții vor învăța ce înseamnă conceptul de „vibe-coding”, una dintre cele mai noi tendințe generate de inteligența artificială. Practic, folosind instrumente AI, viitorii jurnaliști vor putea realiza prototipuri de aplicații și instrumente jurnalistice fără să cunoască în profunzime limbaje de programare.
Cursul include și tehnici moderne de storytelling digital, precum scrollytelling, mapping geospațial sau jurnalism bazat pe senzori, metode utilizate deja în unele redacții internaționale pentru realizarea unor materiale interactive.
Într-o perioadă în care dependența de telefon, atacurile informatice și manipularea online devin preocupări tot mai mari, facultatea introduce și disciplina „Tech-rezist: utilizare responsabilă, detox, bunăstare”.
Studenții vor analiza mecanismele prin care platformele digitale încearcă să capteze atenția utilizatorilor, vor învăța despre securitate cibernetică, riscurile din mediul online și strategiile prin care pot evita dependența de tehnologie. Conceptul de detox digital, întâlnit până acum mai ales în psihologie și dezvoltare personală, devine astfel obiect de studiu într-o facultate.
SEO, analytics și influencerii intră în programa universitară
O altă schimbare majoră privește modul în care este înțeleasă distribuția informației. Noua disciplină „Transformare digitală și managementul audiențelor multiplatformă” îi va familiariza pe studenți cu instrumente precum analytics, SEO și analiza datelor din rețelele sociale. Tot aici vor studia modelele prin care publicațiile și creatorii de conținut își finanțează activitatea, de la abonamente digitale până la branded content și comunități cu acces plătit.
Schimbările nu vizează doar specializarea de Jurnalism. La Comunicare și relații publice, studenții vor putea urma cursuri precum „Influencer Marketing. Campanii de comunicare”, „Comunicare strategică în contextul societății digitale și al securității informaționale”, „Relații publice în domeniul cultural” sau „Etichetă și protocol în organizații”.
Programa urmărește pregătirea specialiștilor pentru comunicarea în era rețelelor sociale, a creatorilor de conținut și a dezinformării.
În același timp, la Publicitate, inteligența artificială devine obiect de studiu prin disciplina „IA pentru PR și publicitate: instrumente, practici, utilizare etică”. Viitorii specialiști vor învăța cum poate fi utilizată AI în realizarea campaniilor, analiza datelor și măsurarea performanței prin indicatori-cheie (KPI), dar și care sunt limitele etice ale utilizării acestor tehnologii.
Universitățile își schimbă oferta pentru profesiile viitorului
Adaptarea programelor de studiu la noile tehnologii nu este un fenomen izolat. În ultimii ani, tot mai multe universități din România au introdus cursuri care, până de curând, ar fi părut desprinse din filmele SF.
- La Universitatea Politehnica București, studenții pot urma discipline dedicate inteligenței artificiale generative, machine learning, roboticii autonome, securității cibernetice, blockchain-ului și Internet of Things (IoT). Unele facultăți au inclus și laboratoare în care studenții lucrează cu modele de inteligență artificială similare celor folosite în industrie.
- La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, inteligența artificială a devenit o componentă transversală în mai multe programe de studiu. Pe lângă cursurile de AI, Data Science și Big Data, universitatea a introdus discipline despre etica inteligenței artificiale, utilizarea AI în cercetare și dezvoltarea de aplicații bazate pe algoritmi inteligenți.
- Și Academia de Studii Economice din București (ASE) și-a adaptat oferta educațională. Studenții învață despre transformarea digitală a afacerilor, fintech, analiza volumelor mari de date (Big Data Analytics), marketing digital, comerț electronic și utilizarea inteligenței artificiale în management și economie.
- La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, dezvoltarea industriei IT a dus la apariția unor discipline dedicate vehiculelor autonome, sistemelor inteligente, securității cibernetice, cloud computing și dezvoltării aplicațiilor bazate pe inteligență artificială.
- Nici domeniul juridic nu a rămas în urmă. La unele facultăți de Drept au apărut cursuri privind criminalitatea informatică, protecția datelor personale (GDPR), probele digitale și reglementarea inteligenței artificiale, pe fondul creșterii numărului de infracțiuni comise în mediul online și al nevoii de specialiști familiarizați cu noile provocări legislative.
Studenții, instruiți digital pentru domenii noi de activitate
În același timp, apar domenii complet noi. Specialiștii în prompt engineering, experții în guvernanța inteligenței artificiale, analiștii de date, experții în cybersecurity, creatorii de conținut asistat de AI sau designerii de experiențe digitale sunt doar câteva dintre profesiile pentru care universitățile încep să pregătească studenți.
Astfel, dacă în trecut facultățile urmăreau mai ales transmiterea unor cunoștințe specifice unei profesii, noile planuri de învățământ pun accent pe competențe care permit adaptarea rapidă la tehnologii aflate într-o continuă schimbare și la meserii care, în multe cazuri, nici nu existau atunci când profesorii de acum erau studenți.
