UPDATE, ora 21.25: Maia Sandu, reacție după decizia istorică a UE privind negocierile de aderare ale Republicii Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat vineri seară decizia unanimă a statelor membre ale Uniunii Europene de a aproba deschiderea oficială a negocierilor de aderare pentru Chișinău și Kiev.

Mesajul acesteia vine la scurt timp după ce ambasadorii celor 27 de țări comunitare (Coreper) au depășit ultimele blocaje diplomatice din partea Ungariei și au stabilit o dată certă pentru începerea discuțiilor: 25 iunie 2026.

Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – am depus eforturile și vom continua să implementăm reforme. Aștept cu nerăbdare summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a scris Maia Sandu pe X.

 

Un acord istoric

Știre inițială: Într-un moment de maximă intensitate diplomatică la Bruxelles, statele membre ale Uniunii Europene au reușit să depășească luni de blocaje și să ajungă la un acord istoric, relatează Euronews.

Ambasadorii celor 27 de țări comunitare au agreat de principiu cadrele de negociere pentru deschiderea discuțiilor privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la blocul european. Astfel, se deschide oficial calea pentru începerea discuțiilor diplomatice la nivel înalt.

Anunțul, confirmat de președinția belgiană a Consiliului UE, marchează un pas simbolic și strategic uriaș, în special pentru România, care a susținut activ și constant parcursul european al Chișinăului.

25 iunie 2026, primele conferințe

Conform acordului politic la care s-a ajuns la nivel de ambasadori (Coreper), primele conferințe interguvernamentale – care marchează deschiderea oficială a negocierilor de aderare – vor avea loc marți, 25 iunie, la Luxemburg.

„Ambasadorii au convenit de principiu asupra cadrelor de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova. Președinția belgiană va convoca primele conferințe interguvernamentale pe 25 iunie,” a transmis Președinția Belgiană a Consiliului UE.

Această dată nu a fost aleasă întâmplător. Ea se situează chiar înainte ca Belgia să predea președinția rotativă a Consiliului UE către Ungaria, la 1 iulie. Graba diplomatica a fost determinată tocmai de temerile că Budapesta ar fi putut folosi mandatul său pentru a bloca sau amâna procesul.

Ungaria a renunțat la veto după negocieri intense

Decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre, iar principalul obstacol în ultimele săptămâni a fost din nou Ungaria. Guvernul condus de Viktor Orbán a blocat adoptarea cadrului de negociere pentru Ucraina, invocând nemulțumiri legate de drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia (regiune din vestul Ucrainei).

Surse diplomatice de la Bruxelles au confirmat că, în cadrul discuțiilor cu ușile închise, Budapesta a ridicat o listă de 11 revendicări specifice privind protecția minorităților naționale.

Deblocarea situației a fost posibilă după ce textul oficial al cadrului de negociere a fost amendat pentru a include solicitările Ungariei legate de minorități, dar și măsuri stricte privind combaterea corupției și transparența financiară în țările candidate.

Odată ce aceste precondiții au fost integrate în documentul de lucru, Ungaria a ridicat dreptul de veto, permițând și avansarea dosarului Republicii Moldova, care fusese legat politic de cel al Ucrainei.

Ce urmează pentru Chișinău și Kiev?

Deși decizia de la 25 iunie este un motiv de sărbătoare diplomatică, drumul care urmează pentru Republica Moldova și Ucraina este lung și extrem de riguros.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană nu se produce peste noapte, ci presupune alinierea completă a legislației naționale la standardele comunitare (acquis comunitar), împărțit în 35 de capitole de negociere. Acestea vizează domenii cheie precum:

  • Reforma sistemului judiciar și statul de drept;
  • Combaterea corupției la nivel înalt;
  • Politici economice, concurență și stabilitate financiară;
  • Standarde de mediu și agricultură.

Experții avertizează că, în mod tradițional, negocierile de aderare durează mulți ani. De exemplu, Croația, ultima țară care a aderat la UE (în 2013), a avut nevoie de aproape opt ani de negocieri oficiale.

În plus, contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina adaugă un grad uriaș de complexitate geopolitică acestui proces.

Cu toate acestea, oficializarea începerii discuțiilor pe 25 iunie trimite un semnal geopolitic fără echivoc din partea Occidentului: viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova se află în interiorul familiei europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.