Articol de Barbara Moens, Henry Foy (Bruxelles), Melissa Heikkilä (Londra)
Legea, adoptată în 2023, este considerată cel mai cuprinzător cadru de reglementare din lume pentru inteligența artificială. Duminică au intrat în vigoare dispoziții care interzic anumite aplicații, cum ar fi scanarea internetului pentru a crea baze de date de recunoaștere facială. Comisia Europeană urmează să publice azi orientări esențiale cu privire la modul în care aceste norme ar trebui să fie aplicate de întreprinderi, au declarat oficialii.
Până în 2027, vor fi puse în aplicare dispoziții suplimentare care vizează modelele AI de mari dimensiuni și produsele bazate pe AI care prezintă un risc ridicat pentru utilizatori, cum ar fi asistența medicală. Continuarea eforturilor de punere în aplicare a normelor vine pe fondul unei dezbateri europene mai ample cu privire la gradul de agresivitate cu care blocul ar trebui să își pună în aplicare normele digitale în fața unei reacții violente din partea companiilor Big Tech susținute de noul președinte al SUA.
Donald Trump a amenințat că va viza Bruxelles-ul ca răspuns la amenzile impuse companiilor americane. UE a luat deja măsuri pentru a „reevalua” anchetele asupra unor companii precum Apple, Meta și Google în temeiul altor acte legislative menite să protejeze piețele digitale ale continentului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_363b7a97f904381e7d261f8b0080ad93.jpg)
„Există cu siguranță o îngrijorare la Bruxelles că noul președinte al SUA va crește presiunea asupra UE în jurul AI Act pentru a se asigura că societățile americane nu trebuie să se confrunte cu prea multă birocrație sau, eventual, chiar cu amenzi”, a declarat Patrick Van Eecke, copreședinte al practicii globale de cibernetică, date și confidențialitate a firmei de avocatură Cooley.
Legea cere companiilor care construiesc sisteme AI „cu risc ridicat” să fie mai transparente cu privire la modul în care construiesc și utilizează modele AI. Cei care se află în spatele celor mai puternice modele se confruntă cu cerințe suplimentare, cum ar fi efectuarea de evaluări ale riscurilor. Companiile care nu respectă legea riscă amenzi uriașe și ar putea fi excluse din UE.
Ambiția Bruxelles-ului de a se poziționa ca „centru global pentru inteligența artificială de încredere” a fost contestată de mult timp de grupurile Big Tech. Companii precum Meta, proprietarul Facebook, au avertizat în mod explicit că reglementările stricte ale Europei ar putea înăbuși investițiile și inovarea în IA.
Companiile Big Tech se opun dispozițiilor „oneroase” ale AI Act privind asigurarea unei mai mari transparențe a datelor. Printre acestea se numără normele care permit accesul terților la codul modelelor de inteligență artificială pentru a evalua riscurile, precum și excepțiile de la anumite norme de siguranță prevăzute de Legea privind inteligența artificială pentru companiile cu sursă deschisă și întreprinderile nou-înființate mai mici, a declarat persoana apropiată procesului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c2014bf9b413942c6c14b77acf56a7bc.jpg)
La începutul acestei luni, Trump a avertizat că el consideră orice măsuri luate de Bruxelles împotriva companiilor americane drept „o formă de impozitare … Avem unele plângeri foarte mari cu UE”, a declarat el în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
În prima sa săptămână în funcție, Trump a promovat un proiect de infrastructură pentru inteligență artificială în valoare de 500 de miliarde de dolari, denumit Stargate, condus de SoftBank din Japonia și OpenAI din San Francisco. El a criticat eforturile de reglementare a AI, semnând ordine executive care elimină multe garduri de protecție din jurul dezvoltării tehnologiei.
Un înalt funcționar al UE implicat în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială a declarat pentru Financial Times că comisia a recunoscut amenințarea voalată a lui Trump și presiunea SUA, dar a insistat că legea adoptată nu va fi modificată.
„Ceea ce putem face este să ne asigurăm că este cât mai favorabilă inovării, iar asta facem acum”, a spus oficialul. „Există flexibilitate în norme și ne gândim cum să o folosim”.
De la învestirea lui Trump, discuția privind reglementarea tehnologiei s-a schimbat și la Bruxelles, a declarat Caterina Rodelli, analist de politici UE la grupul pentru drepturi digitale Access Now. Grupul a făcut lobby pentru ca interdicțiile din AI Act să fie mai puternice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_330b1608e7b02166e63bc2ea73364dab.jpg)
„Ceea ce am crezut că este o afacere închisă, de fapt nu este”, a spus ea.
„Vedem că autoritățile de reglementare pot relaxa abordarea punerii în aplicare a Legii privind inteligența artificială, iar punerea în aplicare a interdicțiilor va fi primul teren de testare”, a spus Rodelli, adăugând că există riscul ca o nouă abordare de dereglementare să diminueze normele până când acestea vor fi lipsite de sens. Interdicțiile UE anunțate duminică au fost clare, a declarat o persoană apropiată de proces, multe companii Big Tech fiind deja în conformitate.
Negocierile privind codul de practici pentru inteligența artificială de uz general, care afectează modele puternice de inteligență artificială precum Gemini de la Google și GPT-4 de la OpenAI, provoacă tensiuni suplimentare la Bruxelles, a declarat persoana respectivă. Codul va detalia modul în care companiile pot pune în practică normele din Legea privind inteligența artificială. Negocierile, care implică sute de participanți și sunt coordonate de Biroul AI al Comisiei, se vor încheia în aprilie.
© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1051b1efde690e75c49452af8fae9d83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f8117b1b40a102d3d23a090437e4f472.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_30de2afa7279dced2838f7712b2dae5d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6e528199a27a86866865c36a195f577c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cab10a9e411d1aa0e2edfe0bd199b23a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)