Incidentul, semnalat inițial de trecători, a declanșat o operațiune amplă de curățare și o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale acestui fenomen.

Operațiune de amploare

Echipele Administrației pentru Protecția Mediului, chemate de urgență la fața locului, au scos la mal aproximativ 650 de pești într-o singură zi.

Din cauza greutății și a dimensiunilor uriașe ale unora dintre exemplare, autoritățile au fost nevoite să intervină cu utilaje grele pentru a le îndepărta din apă.

Potrivit publicației Bild, printre victimele acestui fenomen se numără specii de mari dimensiuni. Majoritatea peștilor morți aparțin speciei Tolstolobik, care poate atinge 1,5 metri lungime și o greutate de 50 de kilograme.

Pescarii locali au raportat găsirea unor exemplare de somn cu o vechime estimată la 15-20 de ani, cel mai mare exemplar măsurând nu mai puțin de 2,4 metri lungime.

De aemenea, au fost recuperate numeroase exemplare de mari dimensiuni de știucă. Experții de mediu avertizează că bilanțul este provizoriu, fiind foarte probabil ca sub zonele unde gheața nu s-a topit complet să existe și alți pești morți.

Lipsă de oxigen sau fenomen natural?

Comunitatea locală și specialiștii sunt împărțiți în privința cauzelor care au dus la acest dezastru ecologic:

  • Teoria localnicilor (Asfixierea): Locuitorii din zonă susțin că peștii au murit din cauza lipsei de oxigen. Combinația dintre nivelul scăzut al apei și stratul gros de gheață format peste iarnă ar fi redus drastic debitul și ar fi blocat schimbul natural de gaze.
  • Teoria asociațiilor de pescari (Proces natural): Pe de altă parte, Martin Genser, reprezentantul asociației locale de pescuit, consideră că ne confruntăm cu un proces natural sever, dar obișnuit. Potrivit acestuia, în iernile grele, peștii pot rămâne pur și simplu blocați în stratul de gheață, ceea ce le provoacă moartea.

Ancheta patologică va decide

Pentru a pune capăt speculațiilor și a proteja una dintre cele mai importante arii naturale de-a lungul Dunării, autoritățile au dispus efectuarea unor examene patologice pe mai multe exemplare prelevate.

Rezultatele de laborator vor stabili definitiv dacă mortalitatea masivă a fost dictată strict de condițiile aspre de iarnă sau dacă în ecosistem a intervenit un alt factor poluant sau patogen.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

IulianH6 19.02.2026, 22:45

Dunărea e apă curgătoare, se oxigenează zilnic, mai degrabă e o substanță toxică deversată undeva de vreo firmă, fabrică, care a afectat fauna.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.