Ura și la frizerie! Am aflat poveștile salonului de la linia 1
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La linia 1 din Gara de Nord din București, lipită de zidul vechi al clădirii, se află o firmă luminoasă pe care se derulează cuvântul "Frizerie", urmat de "Tuns 15 lei". Coborând cele câteva trepte, cei care trec prin Gara de Nord găsesc, în spatele ușii din termopan, un spațiu mic, dar curat și primitor, și trei băieți charismatici, pregătiți să-i facă fericiți pe clienții care vin la ei să se tundă.
Cuprins:
Frizerii din gară
Salonul este în Gara de Nord de 40 de ani, însă de 15 ani a fost mutat de la coloane la linia 1. Atunci l-a cumpărat Petre de la fostul patron.
Frizeria este a lui, dar și el lucrează acolo, cot la cot cu alți doi băieți, Cătălin și Mihai.
Cătălin e cel mai tânăr dintre ei. Are 22 de ani, este student la Agronomie și a ajuns să lucreze la frizeria din Gara de Nord "printr-o întâmplare". Își căuta de lucru și cineva i-a recomandat să meargă la Petre.
"De ce te-ai înroșit, mă? Ăsta trăiește momentul", râde Petre de colegul său, care îmi povestește traseul său scurt de la o meserie la alta.
A lucrat la alte două frizerii, iar înainte să se apuce de tuns, a încercat și ca măcelar.
"Nu i-a ieșit, că încerca să taie carnea cu foarfeca. Lui i-a plăcut foarfeca", continuă Petre glumele pe seama lui Cătălin.
«E greu să lucrezi cu oamenii, sunt dificili și fiecare aude și face ce vrea»
La salonul din Gara de Nord, nici o zi nu e la fel ca alta. Sunt zile aglomerate, când băieții nu fac față, și zile în care se plictisesc, pentru că sunt foarte puțini clienți, explică tânărul frizer. A prins astfel de momente în primele sale săptămâni la frizeria lui Petre, în care ajungea acasă, după o zi încărcată, și nu mai avea chef de nimic. Plus că oamenii sunt diferiți și trebuie să îi împaci pe toți.
Petre îi dă dreptate. Să lucrezi cu omul este greu, pentru că oamenii sunt dificili și fiecare aude ce vrea și face ce vrea.
"Sunt oameni care au impresia că știu tot. Și îl întrebi pe om cum vrea înainte. Și el zice, domnule, fă-mă 3 cu 4. Eu îi zic, domnule, e foarte scurt. Îi repet de cinci ori și el zice nu, fă cum zic eu, că știu mai bine. După ce l-am făcut așa și a văzut cum arată, mai avea puțin și plângea. Dar era vina lui, dacă frizerul îți spune că e prea scurt, trebuie să înțelegi", povestește Petre o întâmplare.
Spune despre meseria pe care o face că e puțin diferită de altele, în sensul că sunt lucruri pe care nu toți clienții le înțeleg, precum mărimile de pe trepte la mașina de tuns. Un om mai în vârstă știe sigur cum vrea să fie tuns și frizerul nu se mai îndoiește de faptul că s-ar putea ca tunsoarea sau, mai bine zis, lungimea tunsorii să nu fie cea potrivită pentru el.
"Te mai uiți și la om. Cum vrei tu acum să te tund zero. Am zis că nu tund fete, dar până la urmă mă încumet și fac un sacrificiu. Are părul tău vreo 70-80 de centimetri, e și des, ne luăm vreo 300 de euro. Cătăline, tu o ții și eu o tund. Hai că împărțim banii frățește, în trei", spune Petre sigur pe el, glumind pe seama părului meu lung.
Clienții sunt fideli. Îți poți da seama când un client este de-al casei când intră în salon și primul lucru pe care îl spune este: "Salut, ce faceți, domnu’ Petre?", apoi povestește despre cum a tăiat porcul.
"Aaa, și ai răcit pentru că ai dormit cu porcul înainte să-l tai. Și acum ce ați dori? Un pachet de palme, domnu’?", glumește Petre cu bărbatul care s-a așezat pe scaun, pregătit pentru tuns, supărat că a răcit chiar înainte de Crăciun.
Cel mai bun sfat pe care ți-l poate da frizerul
Deși sunt trei băieți care lucrează la frizerie, Petre, Cătălin și Mihai, cei mai mulți cer să fie tunși de Petre. Fie că, după 17 ani de muncă în același domeniu, face o treabă excelentă, fie pentru că i-a cucerit pe toți cu șarmul său, ori poate amândouă, oamenii vor la Petre, iar el își primește toți clienții, noi sau vechi, cu câte o glumă bună și mereu cu zâmbetul pe buze și pregătit să le asculte poveștile.
"E greu să asculți, să auzi ce ți se povestește, dar să nu înțelegi, pentru că nu ai trecut prin ele", spune unul dintre clienții care își așteptau rândul la tuns. Micul salon era deja plin, miercuri, la ora 11.00.
Petre îl completează cu un sfat dat mai în glumă, mai în serios: "Capul sus!". Spune că ăsta este cel mai bun sfat pe care îl poate da frizerul.
Bărbatul continuă să glumească cu Petre despre lucruri pe care nu le-am putut înțelege, ca și când vorbeau o limbă știută doar de un frizer și clienții săi. Îl întreb pe bărbat cu ce se ocupă și îmi spune pe un ton sincer că este infractor. Petre râde.
"Altă meserie nu am, sunt infractor. Îmi plac portofelele", continuă el. Toți încep să râdă. Râd și mai cu poftă când omul mărturisește că a stat închis șapte ani pentru tâlhărie, pentru că a spus-o ridicând din umeri, ca și când ar fi ceva absolut normal.
E ieșit de câteva zile din închisoare, iar acasă îl așteaptă soția și cei șase copii.
Atmosfera e veselă și pare că toți se cunosc de ani buni. Cei care vin la frizeria lui Petre sunt oameni care fac naveta cu trenul la București sau care au lucrat, ori care încă lucrează chiar în gară. Vin și străini, că "și ei sunt oameni și trebuie să se tundă".
Orice meserie se face din pasiune
Petre este de 17 ani cu foarfeca-n mână și spune că încă face asta cu pasiune. Nu se vede făcând altceva, pentru că îi place să fie frizer.
"Orice meserie o faci doar din pasiune. Altfel nu poți să o practici".
Iar el, prin ceea ce face, face oamenii fericiți.
