Victor Ciutacu și alți trei lucrători la RTV, condamnați la daune-record pentru dezinformările despre spitalul ridicat din donații de „Dăruiește Viață”

Fost șef al PSD Cluj, invitat la RTV în calitate de ziarist

Câte un milion de lei trebuie să plătească Victor Ciutacu, Liviu Alexa și Janos Korpos, în timp ce Iosefina Pascal are de dat 100.000 de lei către ONG-ul care a ridicat din contribuții private noua clădire de 9 etaje unde acum sunt tratați copiii bolnavi de cancer de la Spitalul „Marie Curie”.

Pe data de 30 aprilie 2026, Tribunalul București a admis pe fond acțiunea civilă deschisă de inițiatorii proiectului și i-a tras la răspundere pe jurnaliști, reținând în esență că au prezentat informații false cu rea-credință.

În cadrul unor emisiuni difuzate pe parcursul lunii decembrie 2023, Victor Ciutacu (realizator RTV) l-a invitat pe Liviu Alexa (fost președinte PSD Cluj) să vorbească despre o așa-zisă anchetă jurnalistică pe care acesta din urmă a făcut-o cu privire la cheltuirea banilor din donații pentru proiectul #NoiFacemUnSpital.

Liviu Alexa a susținut fără dovezi că, de fapt, Asociația Dăruiește Viață ar fi construit „o clădire” și că reprezentanții ONG-ului ar fi „băgat în buzunar” o mare parte din fonduri.

Apelative jignitoare folosite în emisiuni

Narativul a fost reluat apoi în emisiunile realizate de Janos Korpos, la care a participat și Iosefina Pascal (influencer conspiraționist). În plus, cei amintiți au folosit la adresa lui Carmen Uscatu și a Oanei Gheorghiu o serie de apelative jignitoare.

În realitate, trei luni mai târziu, în martie 2024, unitatea medicală construită din contribuțiile românilor a fost donată de Asociația Dăruiește Viață către Spitalul Marie Curie. 

Este vorba despre o clădire de 12.000 mp în care funcționează mai multe secții, un bloc operator modern cu mai multe săli de operație și primul Departament de Radioterapie Pediatrică dintr-un spital de copii din România.

Cele mai mari daune din istoria presei

Libertatea a consultat Hotărârea 605/2026 pentru a vedea cum motivează instanța de fond obligarea jurnaliștilor RTV la plata celor mai mari daune din istoria presei, în total 3,1 milioane de lei (590.956 de euro), după cum urmează:

Victor Ciutacu, în solidar cu SC RTV HD SRL:

• 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață
• 250.000 de lei către Oana Gheorghiu
• 250.000 de lei către Carmen Uscatu

Liviu Alexa, individual:

• 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață
• 250.000 de lei către Oana Gheorghiu
• 250.000 de lei către Carmen Uscatu

Janos Korpos, în solidar cu SC RTV HD SRL:

• 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață
• 250.000 de lei către Oana Gheorghiu
• 250.000 de lei către Carmen Uscatu

Iosefina Pascal, individual:

• 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață
• 25.000 de lei către Oana Gheorghiu
• 25.000 de lei către Carmen Uscatu

„Delirul” de la RTV a dus la retragerea donatorilor

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că afirmațiile jurnaliștilor de la RTV au fost de natură să contureze o percepție negativă la adresa reclamantelor, creând impresia falsă că ar fi infractoare, fapt care a avut ca efect retragerea contribuțiilor financiare ale unor donatori:

• „Tribunalul observă că, într-adevăr, în cadrul emisiunilor menționate mai sus și difuzate de postul România TV, au fost făcute mai multe afirmaţii extrem de grave care au fost legate de activitatea reclamantelor (Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu – n.r.) în cadrul Asociației Dăruiește Viață, cu scopul de a le contura profilul moral al acestora, fără să existe o bază factuală în acest sens, după cum reiese din conţinutul înregistrărilor audio-video.
• Publicarea de către pârâtul (Liviu Alexa – n.r.) pe pagina sa de Facebook a articolului intitulat «Vrăjitoarele de la Dăruieşte Viață au arestat 27 de milioane euro din donaţii. Şantaj la Rafila pentru controlul Marie Curie. La Fundeni, copiii primesc citostatice expirate», în care sunt cuprinse informaţii compromiţătoare referitoare la reclamante, a stârnit reacţii dure din partea oamenilor.
• Această reacție dură a unei părți a societății și retragerea unei părți a donatorilor și sponsorilor au fost de natură să afecteze onoarea, demnitatea, reputația și imaginea reclamantelor care au avut inițiativa de a construi un spital pentru tratarea copiilor bolnavi de cancer, într-un domeniu în care Statul nu a reacționat, deși era nevoie (pe Secția de Onco-Pediatrie a Spitalului Marie Curie din București 30 de copii și 30 de adulți împart doar două toalete la capăt de hol și un duș).
• Aceste afirmații nu au niciun suport probator, dimpotrivă, la dosar au fost depuse dovezi în sens contrar, potrivit cărora activităţile desfăşurate de reclamante sunt licite.
• În ceea ce priveşte persoana juridică (SC RTV HD SRL – n.r.), afirmaţiile făcute de pârâtul (Liviu Alexa – n.r.) «Dăruieşte Viaţa este o corporaţie hrăpăreață, nu o fundație! Copiilor de la Fundeni bolnăviori de leucemie li se administrează citostatice expirate!», afirmații dezbătute de către pârâți în cadrul emisiunilor al căror conținut a fost redat mai sus sunt de natură să afecteze credibilitatea, reputaţia profesională şi imaginea acesteia în raporturile sociale.
• Instanța reține că, în sens contrar celor susținute de către pârâți, imaginea și reputația reclamantei Asociația Dăruiește Viață au fost afectate prin acuzațiile făcute în cadrul emisiunilor de către pârâți, respectiv că banii obținuți din donații și sponsorizări merg în altă direcție decât cea făcută cunoscută publicului și pentru care Asociația a fost înființată (tratarea copiilor bolnavi de cancer din cadrul Spitalului construit prin intermediul Asociației).
• Astfel, reclamanta Asociația Dăruiește Viața este un ONG care își desfășoară activitatea exclusiv din donații și sponsorizări, având nevoie pentru a-și aduce la îndeplinire proiectele de existența unei reputații și imagini ireproșabile. Or, emisiunile în care pârâții au adus acuzații cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii Asociației au condus în mod inevitabil la știrbirea imaginii și reputației reclamantei Asociația Dăruiește Viață și au avut ca efect retragerea unei părți a donatorilor, astfel cum reiese din mesajele postate de cititorii articolelor (…).
• De altfel, dacă pârâtul (Liviu Alexa – n.r.) avea suficiente probe și manifesta o îngrijorare aparte cu privire la sustragerea de către reclamante a banilor donați, avea posibilitatea de a formula plângere penală împotriva acestora, cel puțin înainte de publicarea acestor articole de natură a afecta în mod evident reputația și imaginea Asociației înființată în scop caritabil.
• În speță, instanţa arată că din perspectiva răspunderii civile delictuale de care sunt acuzaţi pârâţii, astfel cum aceasta este reglementată prin art. 1357 Cod civil, trebuie identificate existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unei legături de cauzalitate între acestea, precum şi vinovăţia (intenţie sau culpă) a autorului faptei ilicite. (…)”, reține Tribunalul București.

Au susținut că nu s-a construit un spital, ci „o clădire”

Jurnaliștii RTV au prezentat „ancheta” lui Liviu Alexa în cadrul emisiunilor „Punctul Culminant” (realizată de Victor Ciutacu) și „România te vede” și „Știrile RO TV” (moderate de Janos Korpos):

• „Cât priveşte cheltuirea banilor donați reclamantei Asociația Dăruiește Viață (…) pârâții au creat falsa impresie că din banii donați nu a fost construit un spital, ci doar «o clădire în cadrul Spitalului Marie Curie» care nu poate fi donată Statului pentru că reclamantele nu pot justifica cheltuirea a 53 mil. euro, iar copiii de la Fundeni ar fi tratați cu citostatice expirate.
• De asemenea, în cadrul articolului publicat pe pagina sa de Facebook, pârâtul (Liviu Alexa -n.r.) a folosit la adresa reclamantelor reclamantelor (Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu – n.r.) cuvinte si expresii jignitoare, precum «vrăjitoare», «mincinoase patentate», «zgripțuroaice», «mămăițe», «babarese», «cotoroanțe».
• Prin aceste afirmații – care în realitate nu au niciun suport probator, drept dovadă că Spitalul a fost donat Statului în anul 2024 și este funcțional – Tribunalul constată că pârâții au săvârșit, în mod evident, o faptă are caracter ilicit.
• În acest context, instanţa notează că informaţiile dezvăluite în cadrul acestor emisiuni nu au avut la bază documente oficiale, aparţinând unor autorităţi ale statului, și nici alte indicii din care să reiasă realitatea acestor afirmații, consecința directă a acestor dezinformări fiind retragerea unei părți a donatorilor și sponsorilor, în condițiile donațiile și sponsorizările făceau posibilă tratarea copiilor bolnavi de cancer.
• Asemenea «dezvăluiri», care au ca intenţie declarată informarea publicului, şi în acelaşi timp, pot avea serioase implicaţii cu privire la imaginea și reputația reclamantelor, indispensabile pentru funcționarea reclamantei Asociația Dăruiește Viața, trebuie verificate cu minuţiozitate, astfel că, în continuare, instanța va verifica dacă a existat o bază factuală suficientă.
• Cu acest prilej, instanţa reține că aceste afirmații reprezintă, fără îndoială, o informaţie punctuală, concretă, care trebuie să aibă măcar o minimă bază factuală.
• Tribunalul reține că pârâții, în calitate de jurnaliști, nu au putut oferi nicio minimă bază factuală cu privire la afirmațiile lor la adresa reclamantelor în sensul că nu au cheltuit cele 53 mil. euro pentru finalizarea proiectului #NoiFacemUnSpital, în condițiile în care acest proiect a fost finalizat, Spitalul pentru tratarea copiilor bolnavi de cancer este funcțional și a fost donat Statului în anul 2024.
• Întrucât informaţiile oferite nu s-au bazat pe fapte precise şi pe documente credibile, faptele săvârşite de pârâţi au caracter ilicit.
• Nu poate fi reținută drept bază factuală conversația purtată pe WhatsApp de niște persoane, despre care pârâții afirmă ca ar fi asistente medicale la Spitalul Fundeni, cu privire la susținerea potrivit căreia citostaticele administrate copiilor bolnavi de cancer de la Spitalul Fundeni ar fi expirate. Aceasta întrucât din aceste conversații nu reiese calitatea acestora de asistente medicale în cadrul Spitalului Fundeni, astfel cum au creat impresia pârâții pentru a justifica aceste acuzații.
• De asemenea, afirmația managerului Spitalului Marie Curie, respectiv a numitului (Daniel Buzatu – n.r.) conform căreia din banii donați în cadrul proiectului #NoiFacemUnSpital s-ar fi construit «o clădire», și nu «un spital», nu poate fi considerată ca fiind o bază factuală pentru a justifica astfel de acuzații extrem de grave, atât timp cât în principal, această afirmație s-a dovedit a fi nereală, în condițiile în care din acești bani s-a construit un spital funcțional, astfel cum s-a arătat anterior, iar în subsidiar, pentru că aceasta provine de la o persoană care avea obligația de a depune toate diligențele pentru a crea cele mai bune condiții de tratament și cazare în condiții decente pentru copii bolnavi de cancer și însoțitorii acestora, ceea ce nu s-a întâmplat, dovadă în acest sens fiind inițiative proiectului #NoiFacemUnSpital.
• Aşadar, instanţa concluzionează că în raport de aceste afirmații, se poate reţine existenţa unei fapte ilicite, iar pârâţilor, în calitate de jurnaliști cu experiență, li se poate reproşa că au acţionat cu rea-credinţă, în condiţiile în care nu au oferit o minimă bază factuală din care să reiasă realitatea celor susținute (că din banii donați nu s-a construit un spital, ci doar o clădire care nu poate fi donată Statului pentru că s-ar afla că nu s-au cheltuit decât 20 mil. euro, și nu 53 mil., restul fiind folosiți de reclamantele persoane fizice, tratarea copiilor bolnavi de cancer cu citostatice expirate)”, se arată în hotărâre.

Instanța: Presa presupune prezentarea adevărului, nu a minciunii

Instanța reține că Victor Ciutacu, Liviu Alexa, Janos Korpos și Iosefina Pascal n-au respectat minimele standarde jurnalistice atunci când au dezbătut proiectul #NoiFacemUnSpital:

• „Cu privire la atitudinea deontologică a pârâților moderatori ai celor două emisiuni, instanţa notează că aceștia nu au invitat reclamantele pentru a avea ocazia să contrazică acuzațiile aclamate, astfel cum se prevede în Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi în Decizia nr. 114/2002 a Consiliului Naţional a Audiovizualului privind dreptul la replică şi rectificare.
• Apărarea pârâtului (Victor Ciutacu – n.r.) în sensul că acesta ar fi reacţionat exclusiv la afirmaţiile invitatului nu poate fi primită, întrucât, în calitate de moderator – cu o bogată experiență în domeniul jurnalistic, respectiv 30 de ani – avea obligaţia de a păstra o poziţie echidistantă, de a solicita dovezi pentru acuzaţiile formulate de invitaţi, cu atât mai mult cu cât acestea prezentau o gravitate ridicată.
• De asemenea, posibilitatea reclamantelor de a solicita un drept la replică nu înlătură caracterului ilicit al afirmaţiilor deja difuzate. O atare poziție nu reflectă decât pasivitatea pârâților (Victor Ciutacu – n.r.) si (Janos Korpos – n.r.) în verificarea materialul informativ primit înainte de difuzarea acestuia prin mijloace mass-media.
• Cu privire la fundamentul juridic al acestei obligații identificate, instanța notează că în art. 2 și 5 din Codul deontologic al ziaristului, adoptat de Clubul Român de Presă, se menționează că ziaristul poate da publicității numai informații de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puțin două surse credibile și va avea în vedere respectarea prezumției de nevinovăție, astfel încât niciun individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanță juridică nu se va pronunța.
• Se înțelege că verificarea veridicității faptelor afirmate într-un material informativ de către un jurnalist trebuie să aibă loc anterior difuzării acelui material, iar nu ulterior. Aceasta presupune responsabilitatea jurnalistică și respectarea deontologiei acestei profesii.
• Raportat la acestea, informarea cât mai rapidă a publicului cu privire la faptele de interes general trebuie să se realizeze cu verificarea riguroasă a veridicității informației, tocmai pentru că interesul general în slujba căruia se inițiază demersul jurnalistic reclamă transmiterea adevărului, iar nu a minciunii”, scrie judecătorul.

Ce scrie instanța despre culpa fiecăruia dintre jurnaliști

Magistratul a condamnat tonul grav în care informaţiile au fost transmise publicului, respectiv unul afirmativ, acuzator şi lipsit de rezervă, de natură să inducă percepţia că afirmaţiile formulate reprezintă fapte certe şi verificate:

• „Trebuie reținut că pârâtul (Victor Ciutacu – n.r.)  nu a făcut dovada verificării informației furnizate în cadrul emisiunii moderate de acesta (Punctul culminant), ba din contră pare că a alimentat, a validat şi amplificat acuzaţiile făcute la adresa reclamantelor de invitaţii din platou, exprimându-se într-o manieră care poate crea impresia existenţei unei concluzii deja stabilite şi a veridicităţii faptelor imputate, folosind formulări precum: «Nu că au fost fraieriţi, băi Liviu, că una e să vrei să salvezi Dinamo de la retrogradare şi alta e să vrei să salvezi copiii bolnavi de cancer» (…).
•  Pârâtul (Liviu Alexa – n.r.), invitat în emisiune şi responsabil de ancheta jurnalistică, (…) nu doar că nu a pus sub semnul întrebării veridicitatea afirmaţiilor, ci a creat aparenţa că acestea sunt deja confirmate şi cunoscute ca fiind reale.
• O  abordare asemănătoare a avut şi pârâtul (Janos Korpos – n.r.), în cadrul emisiunii moderate de acesta «România te vede» difuzată în data de 16.12.2023 de postul de televiziune România TV, în încheierea emisiunii a avut o atitudine care a depăşit limitele unei conduite neutre şi echidistante, concluzionând astfel: «Da. E îngrozitor ce ne spune (Liviu Alexe – n.r.) și mulţumesc foarte mult pentru intervenţie, stimați telespectatori ați auzit și dumneavoastră care sunt informaţiile despre acest tun. Și iată, mâine o să apară și o să venim în fața dumneavoastră și cu aceste imagini». (…)
• Pârâta Iosefina Pascal, invitată în cadrul emisiunii, nu a dat dovadă de prudenţă şi obiectivitate în formularea afirmaţiilor făcute, prezentând anumite susţineri într-o manieră afirmativă, ca şi cum ar fi avut cunoştinţă directă despre veridicitatea acestora şi alimentând discuţia prin referiri la presupuse situaţii din trecut, de natură să consolideze percepţia negativă creată asupra reclamantelor («Vedeţi că se încearcă preluarea spitalelor publice prin intermediul ONG-urilor»,… «Au făcut clădirea, dar au băgat banii în buzunar!» ş.a.).
• De altfel, din probele administrate în cauză reiese că întreaga discuţie a fost construită în jurul susţinerilor formulate de pârâtul (Liviu Alexa – n.r.), care ar fi efectuat investigaţia jurnalistică, ceilalţi pârâţi raportându-se la afirmaţiile acestuia ca la unele deja verificate şi confirmate, deşi în niciun moment nu s-au prezentat dovezi concrete, pe care le-au preluat fără a manifesta o minimă rezervă critică.
• Mai mult, instanţa observă că pârâţii au depăşit subiectul iniţial al dezbaterii, aducând în discuţie şi alte aspecte fără legătură directă cu tema abordată, într-o manieră speculativă şi tendenţioasă, de natură să amplifice percepţia negativă creată asupra reclamantelor. Inclusiv au fost folosite expresii ofensatoare la adresa reclamantelor persoane fizice, cum ar fi: «doamnele vrăjitoare», «escroace», «babarese» ş.a.
• Totodată, instanţa sesizează din înregistrările audio-video de la dosar că modalitatea de exprimare, pe parcursul emisiunilor difuzate de postul România TV relevă faptul că discuţiile purtate aveau la bază mai degrabă convingeri şi aprecieri personale ale pârâţilor persoane fizice şi nu concluzii întemeiate pe dovezi concrete şi verificabile.
• Fapta ilicită a pârâtei RTV HD SRL constă în difuzarea şi propagarea către public, prin intermediul emisiunii realizate şi transmise sub responsabilitatea sa editorială, a unor astfel de informaţii de natură să prejudicieze reclamantele.
• Drept urmare, instanța reține că pârâţii au săvârșit o faptă ilicită, constând în furnizarea unor informaţii sensibile în spaţiul public, aducând acuzaţii grave reclamantelor, fără să fie prezentate dovezi şi fără să le fie solicitat punctul de vedere.
• Aşadar, în lipsa unei baze factuale suficiente care să justifice libertatea de exprimare a unui jurnalist şi ţinând seama de particularităţile speţei astfel cum au fost deja reliefate, instanţa constată existenţa unei fapte ilicite, de natură să antreneze răspunderea delictuală”, se mai arată în documentul citat.

Hotărârea civilă a Tribunalului București nu este definitivă, putând fi atacată cu apel și apoi cu recurs.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro