10 fructe exotice despre care bunicii noștri nici nu auziseră când erau copii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În copilăria bunicilor noștri, oferta de fructe se rezuma aproape exclusiv la cele cultivate în livezile și grădinile locale. Astăzi, supermarketurile și magazinele de specialitate aduc pe rafturi fructe din toate colțurile lumii despre care ei probabil nici nu au auzit, iar unele sunt atât de neobișnuite încât până de curând păreau desprinse din povești. De la fructe acoperite cu țepi sau „fire de păr”, până la delicatese considerate chiar simboluri naționale în țările lor de origine, iată zece fructe exotice care cu doar câteva decenii în urmă erau complet necunoscute în România.
10 fructe exotice care au cucerit rafturile din România
Rambutan
Originar din Arhipelagul Malaezian, numele acestui fruct provine din cuvântul malaezian care înseamnă „păros”, iar aspectul său explică perfect această denumire. Însă, odată îndepărtată coaja acoperită cu excrescențe moi, în interior ascunde un fruct alb, suculent și delicios.
Gustul său este descris ca fiind dulce-acrișor, asemănător cu cel al strugurilor. Deși provine din Asia de Sud-Est, rambutanul este cultivat astăzi în multe regiuni ale lumii, inclusiv în Mexic și Hawaii.
De obicei, fructul se consumă crud, dar în unele țări este preparat și ca desert, fiind fiert împreună cu zahăr și cuișoare.
Physalis
Cunoscut și sub numele de „cireașa de pământ”, physalisul atrage atenția prin învelișul său subțire, asemănător unui lampion din hârtie.
Face parte din aceeași familie botanică cu roșiile, ardeii și vinetele, iar gustul său combină dulceața cu o aciditate discretă. Datorită acestei arome, fructul poate fi folosit atât în deserturi, cât și în sosuri sau salate.
Originare din America, fructele de Physalis sunt importate în special din America de Sud. Unele persoane le cultivă în grădină datorită aspectului decorativ al plantei, cu învelișurile sale viu colorate.
Sunt numite „cireșe de pământ” deoarece, atunci când sunt coapte, lampionul cu fructul interior cade singur pe sol.
Durian
În Asia de Sud-Est, durianul este supranumit „regele fructelor”. În schimb, în multe alte părți ale lumii este cunoscut mai ales pentru mirosul său puternic, comparat adesea cu cel al cepei alterate sau al șosetelor umede.
Dincolo de această reputație, pulpa are o textură cremoasă și un gust complex, cu note de migdale, vanilie și caramel. Tocmai contrastul dintre aromă și miros face din durian unul dintre cele mai controversate fructe din lume.
Acest fruct mare poate fi recunoscut și după coaja sa acoperită cu țepi. Revista Smithsonian descrie gustul drept „ceresc”, dar îl citează și pe naturalistul francez Henri Mouhot, care afirma:
„La prima degustare am crezut că seamănă cu carnea unui animal aflat în putrefacție.”
Mangostan
Mangostanul nu are nicio legătură cu mango, deși denumirea poate crea această impresie. Fructul are o coajă groasă, de culoare violet închis, iar în interior se află o pulpă albă, dulce și parfumată, cu arome care amintesc de piersică și citrice.
Originar din Asia de Sud-Est, mangostanul s-a bucurat timp de secole de un statut aproape legendar. Acest fruct era atât de apreciat încât se spune că regina Victoria oferea o recompensă de 100 de lire sterline oricui îi putea aduce unul proaspăt.
Miezul dulce este bine protejat de o coajă tare, care trebuie tăiată cu un cuțit și desfăcută înainte de consum.
Jurnalistul R.W. Apple Jr., într-un articol publicat în The New York Times, scria că ar prefera un mangostan în locul unui desert cu înghețată și sos fierbinte de ciocolată. El îl cita pe autorul britanico-malaezian Desmond Tate: „Prin aprecierea unanimă a oamenilor, mangostanul este considerat cel mai delicios dintre toate fructele tropicale și a fost proclamat regina lor. Nu există nicio îndoială asupra rafinamentului gustului său. De-a lungul secolelor, toți cei care l-au gustat i-au adus laude necondiționate.”
Jackfruit
Jackfruitul (Artocarpus heterophyllus) deține un record impresionant: este cel mai mare fruct care crește în copaci. Unele exemplare pot depăși 35 de kilograme, în timp ce cele mai mici cântăresc aproximativ 4,5 kg.
Este fructul național al Bangladeshului și se crede că era cultivat în India încă de acum aproximativ 6.000 de ani.
Fructul are o pulpă bogată în fibre și o aromă care amintește de un amestec de măr, ananas, mango și banană.
Una dintre cele mai populare modalități de preparare este transformarea sa în chipsuri crocante prin prăjire.
În ultimii ani, jackfruit a devenit tot mai popular și în alimentația vegetariană și vegană, ca înlocuitor al cărnii, deoarece, după gătire, are o textură asemănătoare cărnii de porc gătite lent (pulled pork) și absoarbe foarte bine aromele condimentelor.
Este foarte hrănitor, sățios și ușor de cultivat, motiv pentru care unii spun că ar putea deveni fructul care va contribui la hrănirea lumii.
Fructul pasiunii
Fructul pasiunii este mic, rotund, de mărimea unei mingi de golf, și are o coajă rezistentă roșie sau galbenă, iar în interior ascunde un miez zemos, format din semințe învelite într-o pulpă intens aromată.
Originar din America de Sud, este apreciat pentru gustul echilibrat, care îmbină dulceața cu aciditatea. Se consumă cel mai simplu cu lingurița, direct din coajă, dar este folosit frecvent și în sucuri, deserturi sau cocktailuri.
Fructul dragonului (Pitaya)
Fructul dragonului impresionează înainte de toate prin aspect. Coaja roz intens, cu solzi verzi, ascunde un miez alb sau roșu, presărat cu semințe negre fine.
Originar din Mexic și America Centrală, este cultivat în prezent în numeroase țări asiatice. Gustul este discret și răcoritor, iar textura amintește de cea a fructului kiwi.
Papaya
Papaya este un fruct tropical originar din America Centrală și este renumit pentru beneficiile sale pentru sănătate. Are o formă ovală și o coajă în nuanțe de galben și verde. În interior, adăpostește o puzderie de semințe negre, strălucitoare, cu un gust picant. Pulpa roșiatică și extrem de zemoasă amintește de textura piersicilor, iar aroma sa este dulce și delicată. Proprietățile terapeutice remarcabile ale acestui fruct se datorează în special papainei, o enzimă digestivă extrem de activă.
Fructele cresc în arborele de papaya, o plantă care atinge o înălțime de până la 10 metri. Acesta dezvoltă un trunchi gol pe dinăuntru, lipsit de ramificații, și este dominat la vârf de o coroană densă de frunze. Toate fructele de papaya atârnă direct de la baza pețiolului frunzelor. Forma lor variază: pot fi mari și alungite sau de dimensiuni reduse, similare cu o pară turtită.
Carambola (Fructul stea)
Carambola, cunoscută și sub numele de fructul stea, este un fruct tropical care, atunci când este tăiat transversal, are forma unei stele.
Originar din Asia de Sud-Est, gustul său poate varia de la dulce la ușor acrișor, în funcție de gradul de coacere, iar textura crocantă îl face perfect pentru salate de fructe și pentru decorarea cocktailurilor.
Bogată în vitamina C și antioxidanți, carambola este la fel de hrănitoare pe cât este de spectaculoasă din punct de vedere vizual.
Litchi (lychee)
Litchi (Litchi chinensis) este un fruct originar din Malaysia, Vietnam și China. Are o formă rotundă sau ușor ovală, iar coaja sa, de culoare roz-roșiatică până la roșu intens, este acoperită cu mici protuberanțe.
Acest fruct este o sursă excelentă de vitamina C: 100 de grame de litchi asigură aproximativ 86% din necesarul zilnic recomandat pentru un adult. De asemenea, conține oligonol, un polifenol cu proprietăți antioxidante, care contribuie la protejarea organismului împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi.
Cei mai mulți oameni descriu gustul litchi-ului ca fiind dulce, delicat și foarte răcoritor, asemănător cu cel al unui sorbet fin.
Dacă vrei să încerci și tu aceste fructe exotice, le poți comanda direct la tine acasă prin Bringo, din magazinele partenere disponibile în aplicație.
Foto: Shutterstock.com
